Pe scurt: Scăderea auzului netratată forțează creierul să depună un efort uriaș pentru a înțelege sunetele și duce adesea la izolare socială, doi factori care accelerează declinul cognitiv. Folosirea timpurie a unui aparat auditiv stimulează din nou neuronii și protejează memoria. Dacă observi că nu mai auzi bine, primul pas este o vizită la medicul de familie pentru trimitere la specialistul ORL.
Pierderea auzului înseamnă mult mai mult decât dificultatea de a asculta muzică sau de a urmări o conversație. Pe termen lung, hipoacuzia (scăderea auzului) netratată poate contribui la apariția unor tulburări cognitive și chiar la demență.
Când nu auzi bine, zonele din creier responsabile pentru înțelegere și memorare își pot modifica activitatea. De asemenea, devine obositor să ții pasul cu discuțiile, așa că riști să te izolezi de cei apropiați, iar lipsa de stimulare grăbește îmbătrânirea creierului.
Vestea bună este că hipoacuzia poate fi compensată prin protezare auditivă. Cu ajutorul aparatelor potrivite, îți recapeți claritatea sunetelor și îți protejezi sănătatea mintală.
Crește pierderea auzului riscul de demență?
Cercetările medicale confirmă o legătură strânsă între scăderea auzului și demență. Un raport internațional publicat în 2020 arată că hipoacuzia este asociată cu aproximativ 8% din cazurile de demență la nivel mondial, fiind cel mai important factor de risc pe care îl putem modifica la vârsta a doua.
De asemenea, persoanele de vârstă mijlocie cu pierdere de auz au un risc aproape dublu de a dezvolta demență comparativ cu persoanele care au un auz normal. Spre deosebire de alți factori de risc pentru demență, cum ar fi vârsta înaintată sau moștenirea genetică, auzul este un factor pe care îl poți trata și controla eficient.
De ce contribuie pierderea auzului la demență?
Medicii explică această legătură prin trei mecanisme principale care afectează funcționarea creierului.
Izolarea socială
Dacă îți este greu să deslușești cuvintele, conversațiile cu familia sau ieșirile în oraș devin epuizante. În timp, apare tendința de a te retrage și de a evita contactul cu ceilalți.
Izolarea aduce sentimente de singurătate, tristețe și lipsă de stimulare pentru creier. Dialogul zilnic ne ține mintea activă: te concentrezi, asculți idei noi și îți amintești întâmplări. Pentru a contracara declinul cauzat de lipsa stimulării, practicarea unor jocuri de memorie pentru sănătatea creierului poate susține activitatea neuronală, dar nu înlocuiește comunicarea reală.
Atrofia cerebrală
Atunci când urechea nu mai transmite sunete către creier, centrii auditivi își reduc activitatea. În timp, acest lucru poate favoriza atrofia cerebrală (micșorarea volumului creierului), în special în lobul temporal.
Lobul temporal se ocupă atât de procesarea sunetelor și a vorbirii, cât și de stocarea amintirilor. Studiile arată că persoanele cu pierdere a auzului legată de vârstă (prezbiacuzie) pot pierde volum cerebral într-un ritm mai rapid dacă problema rămâne necorectată.
Suprasolicitarea creierului
Dacă nu auzi clar, creierul depune un efort imens doar ca să descifreze ce spune interlocutorul. Această suprasolicitare consumă din resursele mentale necesare pentru memorie, concentrare și gândire rapidă.
Ajută aparatele auditive la reducerea riscului de demență?
Studiile clinice arată clar beneficiile aparatelor auditive. La adulții în vârstă care prezintă deja un risc crescut de demență, utilizarea consecventă a unui aparat auditiv poate încetini declinul cognitiv cu aproape 48% pe o perioadă de 3 ani.
Aparatul auditiv readuce semnalele sonore la nivelul creierului, ușurează comunicarea și îți permite să rămâi implicat în viața de familie și în societate.
Cât de des ar trebui să verifici aparatul auditiv?
Ghidurile de audiologie recomandă curățarea și verificarea profesională a protezelor auditive la fiecare 6 luni. La acest interval se pot înlocui și accesoriile uzate, cum ar fi tuburile acustice sau filtrele anticerumen.
Pentru o funcționare optimă, respectă aceste reguli de bază:
- Curăță aparatul zilnic, urmând instrucțiunile primite de la specialist.
- Verifică acumularea de cerumen (ceară în ureche), care poate bloca difuzorul.
- Oprește aparatul pe timpul nopții pentru a economisi bateria.
- Ferește proteza de umezeală și căldură; nu folosi uscătorul de păr sau fixativul în timp ce o porți.
- Păstrează mereu baterii de rezervă compatibile la îndemână.
Când să mergi la medic
Pierderea auzului se instalează adesea lent, pe parcursul mai multor ani, motiv pentru care mulți oameni nu își dau seama la timp. Mergi la medicul de familie dacă observi oricare dintre aceste semne comune ale pierderii auzului:
- Le ceri frecvent celor din jur să repete ce au spus.
- Îți este greu să auzi conversațiile în locuri zgomotoase, la masă sau la restaurant.
- Vocile și sunetele par înfundate, de parcă ai avea vată în urechi.
- Dai volumul televizorului mult mai tare decât restul familiei.
- Auzi un țiuit constant în urechi (tinitus).
Atenție! Pierderea bruscă a auzului la o singură ureche, apărută în câteva ore sau zile, este o urgență medicală. Poate fi semnul unei ischemii vasculare sau al unui accident vascular cerebral. Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).
Dacă scăderea auzului este treptată, traseul este simplu: mergi la medicul de familie pentru un bilet de trimitere către medicul specialist ORL. Acesta îți va examina urechile și îți va recomanda o audiogramă (testarea auzului). Dacă ai nevoie de protezare, întreabă medicul despre decizia de compensare: prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), o parte din costul aparatului auditiv poate fi acoperită.
Întrebări frecvente
Ce parte a creierului este afectată de pierderea auzului?
Zonele cele mai afectate sunt lobul temporal și cortexul frontal. Lobul temporal decodează sunetele și vorbirea, iar cortexul frontal gestionează atenția, concentrarea și luarea deciziilor.
Cum poate ajuta un tehnician acustician sau un audiolog?
Specialistul realizează teste auditive precise și reglează aparatul în funcție de nivelul tău de hipoacuzie. Un auz clar readuce stimularea de care creierul are nevoie și ajută la încetinirea declinului memoriei.
Poate fi vindecată pierderea auzului cauzată de înaintarea în vârstă?
Uzură celulelor senzoriale din urechea internă nu se poate vindeca și nu există tratament medicamentos care să readucă auzul la starea inițială. Totuși, un aparat auditiv modern compensează această scădere, iar protejarea urechilor de zgomote puternice previne degradarea ulterioară.
Ce este de reținut
Auzul slab nu este doar un inconvenient al bătrâneții, ci un factor de risc direct pentru demență. Diagnosticat din timp, el poate fi corectat ușor, protejându-ți memoria și autonomia.
Dacă suspectezi că nu mai auzi la fel de bine sau dacă ai dificultăți cu un aparat auditiv mai vechi, cere sprijin medical. Tehnologiile actuale oferă dispozitive discrete, comode și performante. Discută cu medicul tău de familie pentru a începe investigațiile ORL necesare.
