Epilepsia abdominală: cum o recunoști și ce tratamente există

Pe scurt: Epilepsia abdominală este o formă rară de epilepsie în care crizele se manifestă prin dureri bruște de burtă, vărsături și stări de confuzie, care trec de regulă în mai puțin de o oră. Diagnosticul se pune după excluderea bolilor digestive și confirmarea pe electroencefalogramă (EEG). Tratamentul constă în medicamente anticonvulsivante prescrise de medicul neurolog.

Ce este epilepsia abdominală

Crizele epileptice sunt episoade de mișcări involuntare sau modificări ale stării de conștiență. Ele apar din cauza unor descărcări electrice bruște și anormale în creier.

Pentru a primi diagnosticul de epilepsie, o persoană trebuie să aibă cel puțin două crize neprovocate, apărute în momente diferite, fără o cauză imediată evidentă (cum ar fi febra foarte mare sau o infecție acută).

O analiză din literatura medicală de limbă engleză a identificat doar 36 de cazuri raportate de-a lungul a aproximativ 34 de ani. Majoritatea au fost documentate la copii, dar boala poate apărea uneori și la adulți.

Persoanele afectate au dureri intense de burtă, vărsături sau alte tulburări digestive. Episoadele durează de la câteva secunde la câteva zeci de minute și dispar spontan în mai puțin de o oră.

Care sunt simptomele epilepsiei abdominale?

Epilepsia abdominală presupune crize epileptice care se manifestă în principal la nivel digestiv. Adesea, episoadele durează între 5 și 20 de minute (aproape întotdeauna sub o oră).

Uneori pot apărea dureri abdominale și de cap în același timp, ceea ce poate face diagnosticul mai dificil.

Simptomele digestive includ:

• dureri abdominale severe apărute brusc
• greață și vărsături
• balonare
• diaree

Descărcările din creier pot declanșa și alte manifestări neurologice asociate:

• stare de neliniște sau agitație
• confuzie
• letargie (stare marcată de somnolență și moleșeală după criză)
• pierderea stării de conștiență (leșin)
• amețeli
• dureri de cap

Simptomele la copii

La copii, manifestările sunt similare cu cele ale adulților, dar pot fi mai greu de descris de către cei mici.

Câteodată, crizele dureroase alternează cu episoade scurte de deconectare de la mediu, cum sunt cunoscutele crize de absență.

Într-un caz medical publicat în 2021, medicii au descris situația unui băiat de 7 ani. În prima lună de viață, copilul fusese tratat pentru hidrocefalie (lichid în exces la nivelul creierului).

La vârsta de 4 ani, au apărut senzații abdominale scurte, de 1–2 secunde, la interval de câteva luni. La 5 ani, a început să aibă spasme pe o jumătate a corpului și dureri intense de burtă, care treptat au devenit săptămânale.

Simptomele la adulți

Un alt raport clinic din 2020 a descris un tânăr de 20 de ani cu episoade repetate de dureri abdominale severe și vărsături. Fiecare criză dura 8–12 minute și se repeta de câteva ori pe zi, oprindu-se brusc de la sine.

Într-un alt caz, o femeie de 52 de ani avea dureri de burtă de 10–15 minute, debutate în jurul vârstei de 37 de ani. Odată început tratamentul antiepileptic potrivit, crizele s-au oprit complet.

Cauzele epilepsiei abdominale

În aproximativ jumătate dintre cazurile de epilepsie la nivel global, cauza exactă nu poate fi identificată (etiologie idiopatică). Totuși, crizele pot apărea și pe fondul unor probleme structurale:

• un accident vascular cerebral (AVC)
• tumori cerebrale
• factori genetici
• traumatisme craniene
• infecții ale creierului
• consum abuziv de alcool sau substanțe toxice

Cercetările sugerează că descărcările electrice anormale din cortexul insular și zonele perisilviene (adiacente scizurii lui Sylvius, adânc în părțile laterale ale creierului) declanșează durerile abdominale.

Factori de risc

Nu există factori de risc clar definiți. Boala este întâlnită mai frecvent la copii decât la adulți, însă cercetările continuă.

Cât de rară este epilepsia abdominală?

Afecțiunea este deosebit de rară. Literatura medicală internațională include doar câteva zeci de cazuri documentate în detaliu.

Complicații posibile

Pierderea stării de conștiență în timpul crizelor crește riscul de lovituri și căzături. De asemenea, vărsăturile frecvente și durerea recurentă afectează școala, munca și calitatea vieții de zi cu zi.

Când este recomandat să mergi la medic

Primul pas este o vizită la medicul de familie sau medicul pediatru dacă este vorba despre un copil. Aceștia vor evalua simptomele și vor elibera un bilet de trimitere către un medic gastroenterolog și către un neurolog (sau neurolog pediatru).

Mergi la medic dacă apar dureri abdominale inexplicabile care revin periodic, însoțite de confuzie sau somnolență marcată.

Sună imediat la numărul de urgență 112 dacă persoana își pierde cunoștința, s-a accidentat, are o criză care depășește 5 minute sau se află la prima criză convulsivă din viață.

Cum se diagnostichează epilepsia abdominală?

Simptomele seamănă foarte mult cu problemele digestive obișnuite, motiv pentru care stabilirea diagnosticului poate dura mult timp.

Medicii exclud mai întâi bolile gastrointestinale prin analize de laborator și ecografii. Următorul pas crucial este electroencefalograma (EEG — investigația care măsoară undele electrice din creier), care poate evidenția descărcările epileptice.

Confirmarea finală vine adesea atunci când simptomele dispar sub tratamentul antiepileptic prescris de neurolog.

Tratamentul epilepsiei abdominale

La fel ca în alte tipuri de epilepsie, baza tratamentului o reprezintă medicamentele anticonvulsivante (antiepileptice). Medicul neurolog ajustează substanța activă și dozele pentru fiecare pacient în parte.

Printre substanțele menționate în literatura medicală se numără:

• carbamazepina
• oxcarbazepina
• pregabalina
• zonisamida
• clobazamul
• perampanelul
• fluoxetina
• combinații de paracetamol și codeină

Medicamentele pentru durere care conțin codeină se eliberează strict pe bază de rețetă medicală și nu tratează cauza neurologică a crizelor. Tratamentul de fond rămâne cel antiepileptic.

În cazuri izolate de epilepsie farmacorezistentă (care nu răspunde la tratamentul medicamentos obișnuit), s-a raportat utilizarea stimulării nervului vag ca metodă adjuvantă.

Cum poți ajuta o persoană care trece printr-o criză

Dacă asisti la o criză epileptică, ține cont de aceste recomandări:

• rămâi alături de persoană până când episodul se încheie complet
• vorbește-i calm și așază-o într-un loc ferit de lovituri
• verifică dacă are asupra sa informații medicale de urgență
• nu încerca să îi pui nimic în gură și nu o imobiliza cu forța
• asigură-te că revine complet la starea normală de veghe

Când este urgență medicală

Sună la 112 dacă:

• este prima criză a persoanei
• criza durează mai mult de 5 minute
• urmează o a doua criză fără ca persoana să își fi revenit complet
• criza a avut loc în apă
• persoana este însărcinată sau are alte afecțiuni cronice severe
• există răni sau traumatisme cauzate de căzătură

La ce să te aștepți pe termen lung

Deși numărul de cazuri studiate este mic, rapoartele medicale arată că majoritatea pacienților răspund bine la anticonvulsivante. Odată stabilit tratamentul corect, frecvența crizelor scade simțitor sau acestea dispar definitiv.

Întrebări frecvente

Pot avea și adulții epilepsie abdominală?

Da. Deși majoritatea cazurilor au fost semnalate la copii, boala poate fi diagnosticată și la adulți.

Se poate vindeca epilepsia abdominală?

Epilepsia nu are un tratament definitiv de vindecare, însă medicația antiepileptică poate opri crizele și permite o viață complet normală.

Care este diferența dintre epilepsia abdominală și migrena abdominală?

Deși ambele provoacă dureri recurente de burtă, ele au mecanisme și durate diferite:

De reținut

Epilepsia abdominală este o afecțiune rară în care descărcările din creier produc dureri de stomac și vărsături care trec rapid. Diagnosticul corect exclude cauzele digestive prin colaborarea dintre medicul de familie, gastroenterolog și neurolog, iar crizele pot fi ținute sub control eficient cu medicamente anticonvulsivante.