Pe scurt: Rușinea și teama de a fi judecat sunt trăiri frecvente pentru cei care au colită ulcerativă, din cauza simptomelor digestive imprevizibile. Poți recăpăta controlul prin informare corectă, autocompasiune, stabilirea unor limite clare și sprijin din partea celor dragi sau a asociațiilor de pacienți. Dacă suferința emoțională devine apăsătoare, cere medicului de familie un bilet de trimitere către un psihoterapeut.
Colita ulcerativă este o boală inflamatorie cronică a intestinului gros. Dacă ai simțit stigmatizare sau rușine din cauza ei, este important să știi că nu ești singur.
Conform literaturii medicale din 2020, între 40% și 84% dintre persoanele cu boli inflamatorii intestinale resimt o formă de stigmatizare. Simptome precum diareea deasă sau nevoia bruscă și incontrolabilă de a merge la toaletă sunt adesea privite ca subiecte tabu.
Multe persoane se simt stânjenite să vorbească deschis despre tranzitul intestinal sau despre epuizarea fizică prin care trec. Alteori, apare teama de a fi judecat atunci când trebuie să refuzi anumite mâncăruri sau să anulezi planuri în ultimul moment.
Aceste emoții sunt normale, dar nu trebuie să le lași să îți controleze viața. Iată câteva strategii care te pot ajuta să gestionezi mai ușor poverile emoționale ale bolii.
Informează-te mai bine despre afecțiunea ta
Cu cât înțelegi mai bine cum funcționează colita ulcerativă, cu atât vei avea mai multă încredere în deciziile tale zilnice.
Pentru a înțelege mai clar specificul diagnosticului tău, consultă o analiză despre boala Crohn vs. colita ulcerativă. De asemenea, descoperă ce este bine să știi după diagnosticul de colită ulcerativă pentru a naviga cu mai multă siguranță prin primele etape ale bolii.
Un studiu din 2023 arată că pacienții care își dezvoltă abilitatea de a-și gestiona activ boala resimt un impact mult mai redus al simptomelor asupra calității vieții.
Documentează-te doar din surse sigure și medical validate:
- Medicul tău gastroenterolog și medicul de familie;
- Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), o comunitate dedicată pacienților români;
- Organizațiile internaționale de gastroenterologie și ghidurile medicale oficiale.
Fii deschis la controalele de rutină. Spune-i echipei medicale dacă te confrunți cu sentimente intense de jenă, pentru a primi recomandările potrivite.
Acceptă-ți emoțiile
Să trăiești cu o afecțiune cronică imprevizibilă este o provocare constantă. Este normal să simți uneori tristețe, teamă sau furie.
Primul pas pentru a reduce povara psihică este să nu te judeci pentru ceea ce simți. Notează-ți gândurile într-un jurnal sau vorbește deschis cu cineva apropiat în care ai deplină încredere.
Practică autocompasiunea
Autocompasiunea înseamnă să te tratezi pe tine însuți cu aceeași blândețe și înțelegere pe care le-ai oferi unui prieten drag aflat în suferință.
Un studiu din 2021 a evidențiat că pacienții cu boli inflamatorii intestinale care manifestă o atitudine de autocompasiune raportează niveluri mai scăzute de stres, anxietate și depresie în bolile inflamatorii intestinale.
Amintește-ți momentele grele pe care le-ai depășit deja. Boala nu te definește ca persoană și nu reprezintă o vină personală.
Caută sprijin
Izolarea adâncește sentimentul de rușine. Vorbind despre experiențele tale, normalizezi o problemă medicală reală.
În România, poți găsi înțelegere alături de alți oameni aflați în situații similare prin grupurile de suport ale asociațiilor de pacienți, cum este ASPIIR.
Dacă teama de „accidente” sau jena te împiedică să ieși din casă, cere sprijinul unui specialist în sănătate mintală. Poți obține un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la gastroenterolog pentru o consultație de psihiatrie sau ședințe de psihoterapie decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Adoptă un stil de viață sănătos
Un stil de viață echilibrat susține corpul și reduce vulnerabilitatea la stres. Împreună cu medicul tău, poți evalua dacă anumite suplimente alimentare pentru colita ulcerativă îți pot susține starea generală de nutriție.
De asemenea, află cum să începi un jurnal alimentar pentru colita ulcerativă pentru a identifica ce alimente tolerezi bine și a preveni disconfortul digestiv.
Câteva obiceiuri utile pentru organismul tău:
- Mese regulate, adaptate toleranței tale digestive;
- Activitate fizică ușoară, cum ar fi plimbările zilnice;
- Somn odihnitor și tehnici simple de respirație profundă pentru calmarea sistemului nervos.
Respectă-ți limitele
A spune „nu” fără vinovăție este o abilitate esențială când gestionezi o afecțiune cronică. Dacă te simți epuizat sau dacă o ieșire îți provoacă prea multă anxietate, protejează-ți energia.
Discuțiile despre vulnerabilitate sunt utile și în cuplu, unde recomandările privind sexualitatea și bolile inflamatorii intestinale te pot ajuta să menții apropierea fără teamă de respingere.
Întreabă-te sincer:
- Te forțezi adesea să faci activități care îți agravează starea doar pentru a le face pe plac altora?
- Îți neglijezi propriul repaus de teama de a nu fi criticat?
Stabilirea unor granițe clare te ajută să îți recapeți respectul de sine și liniștea.
Când să mergi la medic
Rușinea sau frica nu trebuie să te țină departe de ajutorul medical. Programează o consultație la gastroenterolog dacă observi semne ale unui puseu:
- Creșterea frecvenței scaunelor diareice și apariția sângelui în scaun;
- Dureri abdominale persistente sau crampe severe;
- Scădere neintenționată în greutate și febră.
Dacă sângerarea rectală este abundentă, ai amețeli puternice sau dureri insuportabile, mergi direct la camera de gardă (UPU) sau sună la 112.
De asemenea, adresează-te medicului de familie sau unui psiholog dacă tristețea devine constantă, simți că nu mai poți face față vieții de zi cu zi sau ai gânduri că nu mai merită să trăiești.
Concluzie
Nu ești singur în lupta cu colita ulcerativă, iar emoțiile tale sunt pe deplin justificate. Căutând sprijin la cei din jur și la profesioniștii din sistemul de sănătate, poți transforma rușinea în acceptare și putere de a merge mai departe.
