Embolia gazoasă (sau embolia aeriană) apare atunci când una sau mai multe bule de aer pătrund într-o venă sau într-o arteră și o blochează. Aceasta este o problemă medicală gravă, care necesită atenție imediată.
La fel ca în cazul altor boli vasculare, întreruperea bruscă a fluxului sangvin poate afecta rapid funcționarea organelor vitale.
Când bula de aer ajunge într-o venă, vorbim despre o embolie gazoasă venoasă. Dacă pătrunde într-o arteră, afecțiunea se numește embolie gazoasă arterială.
Aceste bule de aer pot călători prin fluxul sangvin până la creier, inimă sau plămâni, putând provoca un infarct miocardic (atac de cord), un accident vascular cerebral (AVC) sau insuficiență respiratorie. Din fericire, emboliile gazoase sunt destul de rare.
Cuprins:
Cauzele emboliei gazoase
Embolia gazoasă poate apărea atunci când vasele de sânge sunt deschise, iar diferența de presiune permite pătrunderea aerului în interiorul lor. Acest lucru se poate întâmpla în mai multe situații:
Spre deosebire de ocluziile vasculare provocate de o tromboză spontană, în această situație blocajul mecanic este determinat de prezența gazului, nu de un cheag sangvin.
Injecții și proceduri chirurgicale
O seringă sau o perfuzie poate introduce accidental aer într-o venă. De asemenea, aerul poate pătrunde prin intermediul unui cateter montat într-un vas de sânge.
În timpul intervențiilor chirurgicale, aerul poate ajunge în circulație, fenomen întâlnit mai ales în operațiile pe creier (neurochirurgie). Studiile arată că mici bule de aer pot apărea frecvent în timpul acestor operații, însă medicii le depistează și le neutralizează rapid pe parcursul intervenției, înainte de a deveni periculoase.
Personalul medical este instruit să prevină pătrunderea aerului în vasele de sânge în timpul procedurilor și să recunoască sau să trateze imediat o eventuală embolie.
Traumatisme la nivelul plămânilor
O leziune pulmonară gravă poate favoriza apariția unei embolii. De exemplu, dacă un plămân este afectat în urma unui accident și este nevoie de conectarea la un aparat de ventilație mecanică, presiunea aerului poate împinge uneori bule de gaz într-o venă sau arteră lezată.
Scufundări subacvatice (scuba diving)
Poți suferi o embolie gazoasă și în timpul scufundărilor. Riscul este mare dacă îți ții respirația prea mult timp sub apă sau dacă ieși la suprafață mult prea repede.
Persoanele diagnosticate cu afecțiuni ale țesutului pulmonar, cum ar fi un emfizem, au un risc crescut de barotraumă și de pătrundere a aerului în vasele sangvine.
Aceste acțiuni pot duce la ruperea alveolelor pulmonare (micii săculeți de aer din plămâni). Când alveolele se rup, aerul poate trece direct în artere, declanșând embolia.
Leziuni provocate de explozii
Suflul unei explozii puternice poate produce răni grave la nivelul vaselor de sânge. Forța impactului poate împinge aerul direct în venele sau arterele lezate.
Specialiștii descriu această complicație ca fiind „plămân de suflu” (blast lung) — o situație în care unda de șoc deteriorează țesutul pulmonar, iar aerul pătrunde forțat în circulația sangvină din plămâni.
Introducerea de aer în vagin
În cazuri rare, suflarea de aer în vagin în timpul intimității poate duce la o embolie gazoasă. Acest risc apare dacă există mici leziuni sau rupturi ale țesutului vaginal ori uterin. Pericolul este considerabil mai mare în cazul femeilor însărcinate, unde pot exista mici fisuri la nivelul placentei.
Care sunt simptomele unei embolii gazoase?
O embolie gazoasă minoră poate provoca simptome ușoare sau poate trece neobservată. În schimb, o embolie severă poate declanșa manifestări rapide și grave:
Dacă bulele de aer ajung în arterele coronare, ischemia miocardică bruscă poate declanșa aritmii grave precum fibrilația ventriculară.
- dificultăți mari de respirație sau blocaj respirator
- dureri în piept sau manifestări de insuficiență cardiacă
- dureri musculare sau articulare
- simptome de accident vascular cerebral (amorțeli pe o parte a corpului, tulburări de vorbire)
- stare de confuzie sau pierderea cunoștinței (leșin)
- scăderea bruscă a tensiunii arteriale
- colorarea pielii în albăstrui-vinețiu (cianoză) din cauza lipsei de oxigen
Cum se diagnostichează embolia gazoasă?
Medicii pot suspecta o embolie gazoasă dacă prezinți aceste simptome după o intervenție chirurgicală recentă, o sesiune de scufundări sau un traumatism pulmonar.
În timpul operațiilor, echipa medicală folosește aparate speciale pentru a monitoriza permanent respirația, bătăile inimii și tensiunea arterială, depistând rapid orice semn al prezenței aerului în vase.
Pentru confirmarea diagnosticului și identificarea exactă a locului unde se află bula de aer, medicul poate efectua o ecografie cardiacă sau o tomografie computerizată (CT).
Cum se tratează embolia gazoasă?
Tratamentul are trei obiective principale:
Tratamentul în barocameră este indicat și în alte urgențe medicale majore, de exemplu în gangrena gazoasă, pentru a stopa acumularea periculoasă de gaze în țesuturi.
- oprirea sursei prin care aerul a pătruns în corp
- prevenirea deteriorării organelor vitale
- resuscitarea și stabilizarea funcțiilor corpului, dacă este necesar
Dacă este identificată sursa de intrare a aerului, medicul va interveni imediat pentru a rezolva problema și a opri formarea altor bule.
De asemenea, poziționarea corpului (de obicei în poziție șezândă sau pe o parte) poate ajuta la împiedicarea migrării bulei de aer către creier, inimă sau plămâni. Medicul îți poate administra oxigen pur sau medicamente care ajută inima să pompeze eficient (cum ar fi adrenalina).
În anumite situații, bula de aer poate fi extrasă prin proceduri chirurgicale sau cu ajutorul unui cateter. O altă metodă eficientă este oxigenoterapia hiperbară — un tratament nedureros în care pacientul stă într-o cameră presurizată (barocameră) și respiră oxigen 100%. Presiunea ridicată face ca bulele de aer să se micșoreze și să se dizolve în sânge fără să mai blocheze vasele.
La ce să te aștepți
Bulele mici de aer se dizolvă adesea de la sine în sânge și dispar fără a lăsa urmări grave. În schimb, bulele mari de aer pot bloca circulația, provocând accidente vasculare cerebrale sau atacuri de cord, care pot pune viața în pericol.
Intervenția medicală rapidă este esențială. Dacă observi dificultăți de respirație, dureri în piept sau stări de leșin după o scufundare ori o procedură medicală, sună imediat la 112.