Pierderea auzului poate modifica funcționarea anumitor regiuni ale creierului și poate duce la izolare socială, ceea
ce contribuie la declinul cognitiv.
Pierderea auzului netratată înseamnă mai mult decât lipsa de a auzi muzică, conversații, râsete și multe alte sunete.
Pe termen lung, aceasta poate contribui la afectarea cognitivă și chiar la demență.
Pierderea auzului poate afecta structura și funcția unor regiuni ale creierului responsabile pentru formarea și
reamintirea memoriei. De asemenea, poate duce la izolare socială, ceea ce înseamnă mai puțină stimulare cognitivă –
un factor de risc major pentru demență.
Gestionarea pierderii auzului cu ajutorul aparatelor auditive sau a unor proceduri care pot restabili parțial
capacitatea de auz poate avea un impact semnificativ, nu doar asupra abilităților cognitive, ci și asupra calității
generale a vieții.
Cuprins:
Crește pierderea auzului riscul de demență?
Mai multe studii au legat pierderea auzului de demență.
Un studiu din 2020 sugerează că pierderea auzului este responsabilă pentru aproximativ 9% dintre cazurile de
demență la nivel mondial. Un alt studiu din 2023 sugerează că pierderea auzului la vârsta mijlocie este
de două ori mai probabil să cauzeze demență decât orice alt factor de risc.
Dar, spre deosebire de unii factori de risc pentru demență – cum ar fi înaintarea în vârstă și genetica – experții
consideră că pierderea auzului este un factor de risc gestionabil sau tratabil. Asta înseamnă că, atunci când apare
pierderea auzului, diagnosticarea și tratamentul pot ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției demenței.
De ce contribuie pierderea auzului la demență?
Există mai multe mecanisme prin care pierderea auzului poate deveni un factor de risc pentru demență.
Izolarea socială
Pierderea auzului poate face dificilă interacțiunea cu ceilalți, mai ales dacă problema nu este tratată. Dacă nu poți
participa la conversații cu prietenii și familia sau la evenimente care necesită un auz bun, te poți izola social.
Pentru a contracara declinul cauzat de lipsa stimulării, practicarea unor jocuri de memorie pentru sănătatea creierului poate susține activitatea neuronală.
Pentru a contracara declinul cauzat de lipsa stimulării, practicarea unor jocuri de memorie pentru sănătatea creierului poate susține activitatea neuronală.
Pentru a contracara declinul cauzat de lipsa stimulării, practicarea unor jocuri de memorie pentru sănătatea creierului poate susține activitatea neuronală.
Izolarea poate duce la sentimente de singurătate și depresie, dar și la o stimulare cognitivă redusă.
Interacțiunea socială implică învățarea de lucruri noi, comunicarea, reamintirea amintirilor, concentrarea și alte
funcții ale creierului. Fără această interacțiune, aceste funcții sunt utilizate din ce în ce mai puțin.
Un studiu din 2023 sugerează că stimularea cognitivă redusă cauzată de izolarea socială este un factor semnificativ
în apariția demenței.
Atrofia cerebrală
Persoanele cu pierdere a auzului pot avea un risc mai mare de a dezvolta atrofie cerebrală (micșorarea creierului) în
regiunile esențiale ale acestuia.
Lobul temporal este una dintre aceste regiuni – implicată în auz, limbaj și memorie. O posibilă explicație este că
aceste regiuni sunt activate în mod normal atunci când procesează sunetele, iar lipsa stimulării duce la micșorarea
lor.
Un studiu din 2020 sugerează că persoanele cu pierdere a auzului legată de vârstă experimentează o pierdere
accelerată a volumului cerebral comparativ cu cele cu auz normal.
Alte modificări ale creierului
O altă explicație posibilă pentru legătura dintre pierderea auzului și demență este că anumite regiuni ale creierului
lucrează mai intens pentru a înțelege și procesa limbajul și sunetele atunci când o persoană nu aude bine.
Această solicitare suplimentară poate consuma resurse din alte părți ale creierului implicate în învățare,
concentrare, limbaj și memorie.
Ajută aparatele auditive la reducerea riscului de demență?
Pierderea auzului poate fi tratată adesea cu ajutorul aparatelor auditive. Un raport al National Institutes
of Health sugerează că utilizarea aparatelor auditive poate reduce riscul de declin cognitiv la
jumătate pe o perioadă de 3 ani.
Un studiu din 2023 realizat pe adulți în vârstă cu pierdere de auz a constatat o prevalență mai mică a demenței în
rândul persoanelor care foloseau aparate auditive pentru a-și îmbunătăți auzul.
Cât de des ar trebui să verific aparatul auditiv?
Consiliul Național pentru Îmbătrânire recomandă ca aparatele auditive să fie curățate și inspectate profesional la
fiecare 6 luni sau mai des, dacă întâmpinați probleme sau observați modificări ale auzului sau sănătății urechii.
Institutul Național pentru Surditate și Alte Tulburări de Comunicare sugerează efectuarea întreținerii regulate a
aparatelor auditive, inclusiv:
auditiv.
acestora de umiditate și căldură.
Când ar trebui să contactez un medic?
Dacă observați o pierdere bruscă a auzului într-o ureche, solicitați îngrijire medicală de urgență. Acest lucru ar
putea indica un accident vascular cerebral sau o altă problemă gravă.
Dacă aveți dificultăți de auz la una sau ambele urechi sau cineva din familie observă o schimbare semnificativă a
auzului dvs., consultați un medic de familie sau un specialist ORL. Pierderea auzului poate fi un proces gradual,
astfel încât este posibil să nu observați imediat modificările.
Semne comune ale pierderii auzului includ:
Întrebări frecvente
Ce parte a creierului este afectată de pierderea auzului?
Două dintre regiunile principale afectate de pierderea auzului sunt lobul temporal și cortexul frontal.
Lobul temporal este implicat în procesarea sunetelor, iar cortexul frontal joacă un rol esențial în atenție și
funcții executive, precum luarea deciziilor și planificarea.
Cum poate ajuta un audiolog o persoană cu demență?
Un audiolog este un specialist medical care poate efectua teste auditive și poate recomanda aparate auditive. Prin
îmbunătățirea capacității de a auzi, un audiolog poate ajuta la prevenirea sau întârzierea declinului cognitiv
cauzat de pierderea auzului.
Poate fi inversată pierderea auzului legată de vârstă?
Pierderea auzului legată de vârstă nu este reversibilă. Totuși, puteți preveni sau reduce impactul acesteia prin
evitarea expunerii prelungite la zgomote puternice. De asemenea, pierderea auzului poate fi gestionată eficient cu
ajutorul aparatelor auditive.
Concluzie
Pierderea auzului este un factor de risc gestionabil pentru demență. Tratarea timpurie a pierderii auzului prin
utilizarea aparatelor auditive și controale regulate la medic poate reduce riscul de declin cognitiv și poate
îmbunătăți calitatea vieții.
Cercetările sugerează o legătură clară între pierderea auzului și demență. Dacă observați o scădere a auzului sau
suspectați că acesta se deteriorează, efectuarea unui examen auditiv complet la un medic ORL sau un audiolog vă
poate ajuta să reduceți riscul de a dezvolta demență.
Un audiolog vă poate recomanda aparate auditive, dar nu poate diagnostica afecțiunile medicale care cauzează
pierderea auzului. Cu cât solicitați o evaluare mai devreme după apariția simptomelor, cu atât sunt mai mari șansele
de a păstra o mare parte din capacitatea auditivă.
Dacă ați încercat aparate auditive în trecut și ați întâmpinat dificultăți în ajustarea lor sau în îmbunătățirea
eficientă a auzului, nu vă descurajați. Progresele tehnologice fac ca aparatele auditive să fie mai confortabile și
mai ușor de utilizat.
Discutați cu un medic pentru a afla mai multe despre prevenirea pierderii auzului și reducerea riscurilor asociate,
cum ar fi demența.