Idei principale
- Medicii încep de regulă să recomande screeningul pentru cancerul de prostată în jurul vârstei de 50 de ani. Decizia de a face aceste investigații îți aparține, deoarece ele vin la pachet atât cu beneficii, cât și cu anumite riscuri.
- Screeningul modern presupune în primul rând o analiză simplă de sânge numită PSA (antigenul specific prostatic), și nu neapărat un examen fizic direct.
- Dacă nivelul PSA este crescut, medicul îți poate propune un tușeu rectal și investigații imagistice detaliate pentru a afla cauza.
Dacă ai între 50 și 69 de ani, medicul îți poate sugera efectuarea unor controale de rutină pentru depistarea timpurie a cancerului de prostată. În cazul în care prezinți anumiți factori de risc, aceste investigații pot fi recomandate chiar mai devreme.
Screeningul de rutină ajută la depistarea cancerului în stadii incipiente, înainte de apariția simptomelor. Un diagnostic stabilit din timp oferă șanse mult mai mari de vindecare.
Totuși, este important să cunoști și limitările acestor analize. În cele din urmă, alegerea de a face aceste teste îți aparține în totalitate.
La ce vârstă ar trebui să începi controlul prostatei?
Ghidurile medicale recomandă să discuți pentru prima dată cu medicul tău despre screening la vârsta de 50 de ani, dacă ai un risc mediu de a dezvolta această afecțiune. Această discuție îți oferă timpul necesar pentru a înțelege opțiunile și a lua o decizie informată.
Recomandările se schimbă dacă ai un risc mai ridicat, în special pentru formele mai agresive de cancer de prostată. Specialiștii recomandă începerea discuțiilor despre screening la vârsta de 40 sau 45 de ani dacă:
- ai antecedente de cancer de prostată în familie, în special la rude de gradul întâi (tată, frate);
- ai modificări genetice cunoscute care cresc riscul, cum ar fi mutațiile genelor BRCA1 sau BRCA2;
- faci parte din grupuri populaționale cunoscute cu un risc crescut de a dezvolta forme timpurii ale bolii.
Screeningul începe de regulă cu o analiză de sânge numită PSA. Acesta poate include și un tușeu rectal (un examen fizic al prostatei), însă analiza de sânge este mai precisă și mult mai ușor de tolerat.
Experții din domeniul sănătății recomandă ca fiecare persoană să ia această decizie după o discuție deschisă cu medicul.
Aceste teste nu sunt obligatorii și prezintă atât avantaje, cât și unele dezavantaje.
Ar trebui să faci acest control?
Iată care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale analizelor de screening:
Beneficiile screeningului
Principalul beneficiu este depistarea cancerului înainte ca primele simptome să se manifeste, ceea ce permite stabilirea rapidă a diagnosticului și a planului de tratament.
Acest lucru poate preveni răspândirea bolii în alte zone ale corpului, mai ales dacă este vorba despre o formă agresivă. Deși cancerele agresive de prostată sunt mai rare, ele au o evoluție rapidă.
În ultimele decenii, riscul de deces cauzat de cancerul de prostată a scăzut semnificativ la nivel global, atât datorită testelor de screening, cât și apariției unor tratamente mai eficiente.
Dezavantajele și limitele screeningului
Deși testele pot descoperi boala la timp, ele pot genera și multă îngrijorare inutilă. Acest lucru se întâmplă deoarece analizele nu sunt specifice doar pentru cancer.
Atât nivelul crescut de PSA, cât și modificările simțite la tușeul rectal pot fi provocate de afecțiuni benigne (fără natură canceroasă), cum ar fi adenomul de prostată (hiperplazia benignă de prostată, o mărire normală a glandei odată cu înaintarea în vârstă) sau prostatita (o inflamație a prostatei).
Până când investigațiile confirmă că nu este vorba de o problemă gravă, perioada de așteptare poate fi stresantă. În plus, cauzele benigne nu necesită întotdeauna intervenții complexe.
Dacă investigațiile imagistice nu pot exclude cu certitudine o formațiune suspectă, medicul poate recomanda o biopsie de prostată. Aceasta este o mică intervenție medicală care poate crea disconfort și comportă mici riscuri de sângerare sau infecție.
Uneori, chiar dacă există o formă de cancer de prostată, riscurile tratamentului pot depăși beneficiile. Unele tipuri de cancer de prostată au o evoluție extrem de lentă și nu ajung niciodată să provoace simptome sau să pună viața în pericol.
Tratamentele invazive (chirurgia, radioterapia sau chimioterapia) pot aduce puține beneficii în aceste cazuri specifice, în special dacă persoana are o vârstă înaintată sau alte probleme de sănătate.
Din cauza acestor riscuri, specialiștii nu recomandă screeningul de rutină prin teste de sânge pentru bărbații cu vârsta de peste 70 de ani.
Este esențial să discuți pe larg cu medicul tău despre plusurile și minusurile acestor controale înainte de a lua o hotărâre.
Cum te pregătești pentru controlul prostatei
Nu este nevoie de o pregătire specială pentru analiza de PSA sau pentru tușeul rectal. Este bine totuși să îi spui medicului dacă ai fisuri anale sau hemoroizi, deoarece tușeul rectal poate provoca disconfort în aceste situații.
Pentru analiza de sânge, informează asistenta dacă ai stări de amețeală la recoltare sau dacă ai teamă de ace ori de sânge.
La ce să te aștepți în timpul examinării
Controlul prostatei este o procedură simplă și rapidă, realizată la cabinetul medical.
Pentru analiza PSA, personalul medical îți va recolta o cantitate mică de sânge dintr-o venă a brațului, iar proba va fi trimisă la laborator pentru analiză.
Tușeul rectal durează doar câteva secunde. Înainte de examinare, medicul te va ruga să te dezbraci de la talie în jos într-un spațiu privat.
Apoi, te va ruga să te apleci înainte sau să te așezi pe masa de consult pe o parte, cu genunchii strânși la piept. Medicul va introduce un deget protejat de o mănușă chirurgicală și lubrifiat în rect.
Prin această manevră, medicul palpează glanda pentru a verifica dacă există neregularități, zone întărite sau noduli și dacă volumul prostatei este mărit.
Examinarea poate fi ușor neplăcută, dar este foarte scurtă și nu este dureroasă.
Ce înseamnă rezultatele
Rezultatele screeningului nu oferă întotdeauna un răspuns definitiv din prima clipă.
Rezultate normale
Dacă tușeul rectal nu indică nicio problemă, pașii următori vor depinde de vârsta ta, starea generală de sănătate și valoarea PSA.
Ghidurile medicale recomandă în general următoarele:
- Dacă nivelul PSA este sub 2,5 ng/ml (nanograme pe mililitru), retestarea poate fi făcută la fiecare 2 ani.
- Dacă nivelul PSA este de 2,5 ng/ml sau mai mare, se recomandă repetarea anuală a analizei.
Valorile PSA pot fluctua în timp, așa că mulți bărbați aleg să includă această analiză în setul anual de analize de rutină.
Rezultate anormale
O valoare crescută a PSA poate indica prezența unui cancer, dar cel mai adesea este cauzată de alte afecțiuni, precum adenomul de prostată sau o infecție locală.
Nivelul PSA poate crește și din cauza înaintării în vârstă, a efortului fizic intens recent sau a volumului natural al prostatei.
Dacă valoarea PSA este mare, medicul îți poate recomanda repetarea analizei după o perioadă pentru confirmare și un tușeu rectal, dacă nu a fost deja efectuat.
În mod similar, dacă medicul observă nereguli la tușeul rectal, îți va recomanda analiza de sânge PSA.
Dacă ambele investigații indică modificări suspecte, medicul îți va propune teste suplimentare, printre care:
- ecografia transrectală;
- RMN de prostată;
- biopsia prostatică.
Întrebări frecvente
Trebuie să mergi la toaletă înainte de control?
Nu este nevoie de o pregătire specială a tranzitului intestinal. Dacă simți nevoia să mergi la baie înainte, fă-o fără ezitare, pentru a te simți mai relaxat în timpul consultului.
Este dureros examenul prostatei?
Tușeul rectal poate crea o senzație scurtă de disconfort sau o ușoară senzație de a urina, dar nu provoacă dureri ascuțite și nu lasă neplăceri după finalizare.
Îți poți examina singur prostata?
Nu. Examinarea prostatei poate fi efectuată corect și în siguranță doar de către un medic specialist.
Concluzii
Discuțiile despre screeningul pentru cancerul de prostată încep de obicei între 50 și 69 de ani.
Dacă ai cazuri de cancer în familie sau factori genetici de risc, vorbește cu medicul tău despre oportunitatea de a începe aceste controale mai devreme, în jurul vârstei de 40 de ani.
Screeningul te ajută să depistezi problemele din timp, dar este util să pui în balanță beneficiile și dezavantajele alături de medicul tău.
În primă fază, controlul constă într-o simplă analiză de sânge (PSA), completată la nevoie de un tușeu rectal.
Dacă rezultatele indică valori peste limitele normale, medicul îți va explica fiecare pas și ce investigații suplimentare sunt necesare.
