Pe scurt: Da, formele moderate și severe de BPOC pot fi recunoscute ca dizabilitate în România. În funcție de afectarea respirației măsurată la spirometrie, poți obține o pensie de invaliditate (prin Casa de Pensii) sau un certificat de handicap (prin DGASPC). Medicul de familie și pneumologul sunt primii specialiști care te ajută cu dosarul medical.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală a plămânilor care îngreunează treptat respirația. Căile respiratorii se îngustează, iar aerul circulă cu dificultate.
Boala se manifestă de obicei prin:
- tuse cronică însoțită de mult mucus (spută);
- senzație de sufocare sau lipsă de aer (dispnee), mai ales la efort;
- respirație șuierătoare (wheezing);
- senzație de apăsare sau strângere în piept.
Pe lângă manifestările fizice, dificultățile respiratorii cronice pot declanșa stări de panică. Există o legătură strânsă între BPOC și anxietate, motiv pentru care sprijinul emoțional este la fel de important ca tratamentul inhalator.
Care sunt cauzele BPOC?
Principala cauză a bolii este fumatul. Majoritatea persoanelor care suferă de BPOC fumează sau au fumat în trecut. Expunerea prelungită la poluare, praf sau vapori chimici toxici poate contribui și ea.
Pentru persoanele afectate, renunțarea la fumat este un pas terapeutic critic pentru a încetini degradarea plămânilor.
Când respiri, aerul trece prin căile respiratorii până în mici saci de aer numiți alveole. Într-un plămân sănătos, acești saci sunt elastici. În BPOC, pereții lor se distrug, căile respiratorii se inflamează și se umplu de mucus, iar aerul rămâne blocat în plămâni.
Tipurile de BPOC
BPOC combină de regulă două afecțiuni respiratorii principale:
Emfizemul pulmonar
Emfizemul distruge pereții micilor saci de aer. Plămânii își pierd elasticitatea, iar oxigenul trece mult mai greu în sânge.
Medicul pneumolog poate recomanda diverse opțiuni de tratament pentru emfizem pentru a reduce senzația de sufocare.
Bronșita cronică
Bronșita cronică presupune iritarea și inflamarea continuă a bronhiilor, cu producție excesivă de mucus și tuse zilnică timp de luni de zile.
Un diagnostic corect și respectarea tratamentului influențează direct speranța de viață și perspectivele în boala pulmonară obstructivă cronică.
Majoritatea pacienților au atât emfizem, cât și bronșită cronică. Diagnosticul sigur se pune prin spirometrie (testul de suflat). Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC este a treia cauză de deces și a șaptea cauză de dizabilitate la nivel mondial.
Dizabilitatea și adaptarea locului de muncă pentru persoanele cu BPOC
Când boala avansează, efortul fizic obișnuit devine epuizant. Dacă lucrezi, ai dreptul legal de a cere angajatorului adaptarea rezonabilă a postului tău.
Pe lângă tratamentul medicamentos, practicarea regulată a celor mai bune exerciții pentru persoanele cu BPOC te ajută să îți recapeți energia și forța musculară.
Câteva adaptări utile la locul de muncă includ:
- un loc de parcare rezervat cât mai aproape de intrare;
- posibilitatea de a lucra de acasă (telemuncă), parțial sau complet;
- un spațiu ferit de praf, mirosuri puternice, solvenți sau fum de țigară;
- program flexibil, adaptat orelor de tratament și vizitelor medicale.
Pensia de invaliditate și sprijinul financiar
În România există două proceduri distincte prin care poți primi sprijin financiar dacă suferi de BPOC sever:
- Pensia de invaliditate (prin Casa de Pensii): este destinată celor care au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă. Comisia de expertiză medicală evaluează spirometria (în special parametrul VEMS – volumul expirator maxim pe secundă). În general, un VEMS între 50% și 64% corespunde gradului III, între 35% și 49% gradului II, iar sub 35% gradului I de invaliditate.
- Certificatul de handicap (prin comisia DGASPC): evaluează limitările sociale și gradul de dependență în activitățile de zi cu zi, oferind indemnizație și facilități specifice.
Pentru a depune dosarul la comisie, vei avea nevoie de o serie de documente medicale:
- bilet de trimitere de la medicul de familie;
- referat medical și scrisoare medicală eliberate de medicul pneumolog;
- spirometrie recentă cu test bronhodilatator și alte analize detaliate (gazometrie, radiografie toracică sau CT);
- acte de identitate și documente privind vechimea în muncă.
Când să mergi la medic și când suni la 112
Programează o consultație la medicul de familie sau la pneumolog dacă observi că tusea se accentuează, sputa devine galben-verzuie sau obosești la eforturi din ce în ce mai mici.
Sună imediat la numărul de urgență 112 dacă apar următoarele semne de acutizare severă:
- senzație bruscă și severă de sufocare, care nu trece după inhalatorul cu acțiune rapidă;
- buze, unghii sau degete învinetite ori albăstrui (semn că oxigenul din sânge este periculos de scăzut);
- confuzie, amețeală severă, somnolență neobișnuită sau dificultate în a rosti cuvinte din lipsă de aer;
- durere ascuțită în piept sau puls foarte rapid.
