Durata de viață a unei persoane cu BPOC depinde de severitatea simptomelor. Există mai multe moduri de a măsura stadiile BPOC, inclusiv prin observarea complicațiilor, cum ar fi dificultățile de respirație sau blocarea fluxului de aer.
Milioane de adulți din au boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), iar la fel de mulți o dezvoltă. Dar mulți dintre ei nu sunt conștienți de acest lucru, conform Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge.
O întrebare frecventă a persoanelor cu BPOC este: „Cât timp pot trăi cu BPOC?” Nu există o modalitate exactă de a prezice expectativa de viață, dar această boală pulmonară progresivă poate scurta durata vieții.
Cât de mult va afecta acest lucru depinde de sănătatea ta generală și de prezența altor boli, cum ar fi bolile de inimă sau diabetul.
Cuprins:
Sistemul GOLD
Cercetătorii au dezvoltat de-a lungul anilor o modalitate de a evalua starea de sănătate a persoanelor cu BPOC. Una dintre cele mai recente metode combină rezultatele testelor de spirometrie (funcția pulmonară) cu simptomele persoanei. Aceste rezultate ajută la prezicerea expectativei de viață și la ghidarea alegerilor de tratament pentru cei cu BPOC.
Inițiativa Globală pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (GOLD) este unul dintre cele mai utilizate sisteme de clasificare a BPOC. GOLD este un grup internațional de experți în sănătatea plămânilor care elaborează și actualizează periodic ghiduri pentru medici în îngrijirea persoanelor cu BPOC.
Medicii folosesc sistemul GOLD pentru a evalua persoanele cu BPOC în funcție de „grade” ale bolii. Gradarea este o modalitate de a măsura severitatea afecțiunii. Se utilizează volumul expirator forțat (VEF1), un test care determină cantitatea de aer pe care o persoană o poate expira forțat din plămâni într-o secundă, pentru a categoriza severitatea BPOC.
Cele mai recente ghiduri includ VEF1 în evaluare. Pe baza scorului VEF1, vei primi un grad sau un stadiu GOLD astfel:
- GOLD 1: VEF1 de 80% din valoarea prezisă sau mai mult
- GOLD 2: VEF1 între 50 și 79% din valoarea prezisă
- GOLD 3: VEF1 între 30 și 49% din valoarea prezisă
- GOLD 4: VEF1 mai mic de 30% din valoarea prezisă
A doua parte a evaluării se bazează pe simptome precum dispneea (dificultatea de respirație) și frecvența sau severitatea exacerbarilor acute, care sunt pusee ce pot necesita spitalizare.
Pe baza acestor criterii, persoanele cu BPOC vor fi încadrate într-unul dintre cele patru grupuri: A, B, C sau D.
Cineva care nu a avut exacerbări sau a avut una care nu a necesitat spitalizare în ultimul an va fi în grupul A sau B. Acest lucru va depinde și de evaluarea simptomelor respiratorii. Cei cu mai multe simptome vor fi în grupul B, iar cei cu mai puține simptome vor fi în grupul A.
Persoanele care au avut cel puțin o exacerbare care a necesitat spitalizare sau cel puțin două exacerbări care au necesitat sau nu spitalizare în ultimul an vor fi încadrate în Grupul C sau D. Cei cu mai multe simptome respiratorii vor fi în Grupul D, iar cei cu mai puține simptome vor fi în Grupul C.
Conform noilor ghiduri, o persoană încadrată în Gradul GOLD 4, Grupul D, va avea cea mai gravă clasificare a BPOC. Aceasta va avea, în mod tehnic, o speranță de viață mai scurtă decât o persoană încadrată în Gradul GOLD 1, Grupul A.
Indicele BODE
O altă metodă care folosește mai mult decât VEF1 pentru a evalua starea și perspectivele unei persoane cu BPOC este indicele BODE. BODE reprezintă:
- masa corporală
- obstrucția fluxului de aer
- dispneea (dificultatea de respirație)
- capacitatea de efort
BODE oferă o imagine de ansamblu a modului în care BPOC îți afectează viața. Deși indicele BODE este utilizat de unii medici, valoarea sa poate scădea pe măsură ce cercetătorii învață mai multe despre această boală.
Masa corporală
Indicele de masă corporală (IMC), care analizează masa corporală pe baza înălțimii și greutății, poate determina dacă o persoană este supraponderală sau obeză. IMC poate arăta și dacă cineva este prea slab. Persoanele cu BPOC care sunt prea slabe pot avea un prognostic mai slab.
Obstrucția fluxului de aer
Aceasta se referă la VEF1, așa cum este utilizat în sistemul GOLD.
Dispneea
Unele studii anterioare sugerează că dificultățile de respirație pot influența prognosticul pentru BPOC.
Capacitatea de efort
Aceasta se referă la cât de bine poți tolera efortul fizic. De obicei, este măsurată printr-un test numit „testul de mers de 6 minute”.
Analize de sânge de rutină
Una dintre caracteristicile principale ale BPOC este inflamația sistemică. Un test de sânge care verifică anumiți markeri ai inflamației poate fi util.
Cercetările publicate în International Journal of Chronic Obstructive Pulmonary Disease sugerează că raportul dintre neutrofile și limfocite (NLR) și raportul dintre eozinofile și bazofile sunt corelate semnificativ cu severitatea BPOC.
Articolul sugerează că o analiză de sânge de rutină poate măsura acești markeri la persoanele cu BPOC. De asemenea, s-a menționat că NLR poate fi deosebit de util ca predictor al speranței de viață.
Ratele mortalității
Ca în cazul oricărei boli grave, cum ar fi BPOC sau cancerul, speranța de viață probabilă se bazează în mare măsură pe severitatea sau stadiul bolii.
De exemplu, într-un studiu din 2009 publicat în International Journal of Chronic Obstructive Pulmonary Disease, un bărbat de 65 de ani cu BPOC care fumează în prezent are următoarele reduceri ale speranței de viață, în funcție de stadiul BPOC:
- stadiul 1: 0.3 ani
- stadiul 2: 2.2 ani
- stadiul 3 sau 4: 5.8 ani
Articolul a mai menționat că, pentru acest grup, fumatul a redus suplimentar speranța de viață cu 3.5 ani comparativ cu cei care nu au fumat niciodată și nu au avut boli pulmonare.
În cazul foștilor fumători, reducerea speranței de viață din cauza BPOC este:
- stadiul 2: 1.4 ani
- stadiul 3 sau 4: 5.6 ani
Articolul a mai menționat că, pentru acest grup, fumatul a redus suplimentar speranța de viață cu 0.5 ani comparativ cu cei care nu au fumat niciodată și nu au avut boli pulmonare.
Pentru cei care nu au fumat niciodată, reducerea speranței de viață este:
- stadiul 2: 0,7 ani
- stadiul 3 sau 4: 1,3 ani
În cazul foștilor fumători și al celor care nu au fumat niciodată, diferența în speranța de viață între persoanele aflate în stadiul 0 și cele din stadiul 1 nu a fost la fel de semnificativă, spre deosebire de cei care sunt fumători activi.
Concluzie
Care este concluzia acestor metode de a prezice speranța de viață? Cu cât poți face mai mult pentru a preveni progresia către un stadiu mai avansat al BPOC, cu atât mai bine.
Cea mai bună modalitate de a încetini progresia bolii este să renunți la fumat, dacă fumezi. De asemenea, evită fumatul pasiv sau alți iritanți, cum ar fi poluarea aerului, praful sau substanțele chimice.
Dacă ai o greutate corporală sub normal, este util să menții o greutate sănătoasă printr-o alimentație corespunzătoare și prin tehnici care să crească aportul alimentar, cum ar fi consumul de mese mici și frecvente. Învățarea unor exerciții de respirație, cum ar fi respirația cu buzele strânse, te va ajuta, de asemenea.
Poți lua în considerare participarea la un program de reabilitare pulmonară. Vei învăța despre exerciții, tehnici de respirație și alte strategii pentru a-ți maximiza sănătatea.
Deși exercițiile fizice și activitatea fizică pot fi o provocare în cazul unei afecțiuni respiratorii, acestea reprezintă unele dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru sănătatea plămânilor și a întregului corp.
Discută cu medicul tău despre o modalitate sigură de a începe exercițiile fizice. Învață semnele de avertizare ale problemelor respiratorii și ce ar trebui să faci dacă observi o exacerbare minoră. Este important să urmezi tratamentul medicamentos pentru BPOC prescris de medicul tău.
Cu cât faci mai mult pentru a-ți îmbunătăți sănătatea generală, cu atât viața ta poate fi mai lungă și mai împlinită.
BPOC este a treia cauză principală de deces în Statele Unite, conform American Lung Association.