Suptul degetului este un comportament reflex și natural la bebeluși. Îi ajută să se liniștească singuri și să învețe cum să se hrănească.
Majoritatea nou-născuților își sug degetul mare, alte degete de la mână sau chiar degetele de la picioare la doar câteva ore după naștere. Mulți dintre ei au făcut acest lucru încă din burtica mamei.
Acest obicei este foarte des întâlnit la sugari și la copiii mici. Cei mai mulți renunță de la sine, fără intervenția părinților, atunci când ajung la vârsta școlară.
Alții au nevoie doar de puțină îndrumare și atenție din partea părinților pentru a se opri.
Nu există date statistice exacte despre cât de des continuă acest gest în adolescență sau la maturitate. Totuși, relatările specialiștilor arată că există destul de mulți adulți care își sug degetul — unii estimează că ar putea fi vorba chiar de 1 din 10 persoane.
Deși majoritatea copiilor se opresc din proprie inițiativă, o parte dintre ei continuă acest obicei în intimitate timp de zeci de ani. Pentru unele persoane, gestul rămâne prezent pe tot parcursul vieții.
Motivele exacte nu sunt pe deplin înțelese, dar se pare că acest gest oferă o stare de confort și ajută la reducerea anxietății.
Deși pare un gest inofensiv, suptul degetului la vârsta adultă poate avea efecte neplăcute, în special asupra sănătății dinților.
Cauzele suptului degetului la adulți
Adulții care își sug degetul simt adesea că acest gest le reduce stresul și anxietatea, ajutându-i să se calmeze în momentele tensionate.
Este posibil ca unii adulți să fi trecut prin momente traumatizante în copilărie și să fi folosit acest comportament pentru a se liniști. Cu timpul, gestul s-a fixat și a devenit o metodă rapidă și la îndemână de a combate stresul.
Suptul degetului poate deveni și un automatism — un gest aproape involuntar, folosit nu doar pentru a face față tensiunii, ci și pentru a alunga plictiseala.
Unele observații medicale arată că persoanele care suferă de tricotilomanie (o tulburare manifestată prin nevoia incontrolabilă de a-și smulge părul de pe cap, sprâncenele sau părul de pe corp) își sug uneori și degetul.
Regresia de vârstă este o stare psihologică în care o persoană adoptă comportamente specifice unei vârste mult mai fragede. Suptul degetului este asociat uneori cu această manifestare.
Efectele suptului degetului la adulți
La copiii mici, cu dinți de lapte, acest obicei nu provoacă de obicei daune majore. Însă, odată ce apar dinții definitivi, gestul poate afecta alinierea corectă a danturii.
La adulți, problemele de mușcătură (modul în care se unesc dinții de sus cu cei de jos) și de sănătate orală se pot agrava dacă nu iei măsuri — fie prin purtarea unui aparat dentar, fie prin renunțarea la acest obicei.
Efectele adverse pot fi mai pronunțate dacă îți sugi degetul frecvent sau cu o intensitate mare.
Iată câteva dintre cele mai frecvente consecințe ale acestui obicei la maturitate:
Alinierea incorectă a dinților (malocluzia dentară)
Suptul degetului poate modifica poziția dinților, ducând la apariția supraocluziei (situația în care dinții din față de sus ies mult în afara celor de jos).
Dinții de sus și de jos pot începe să se încline spre exterior, formând o „mușcătură deschisă” (când dinții din față nu se mai ating deloc atunci când închizi gura).
În anumite cazuri, incisivii inferiori (dinții din față de jos) pot începe să se încline spre limbă.
Atunci când sugi degetul cu putere, mușchii obrajilor se contractă. În timp, această presiune poate modifica forma maxilarului și poate duce la ocluzie încrucișată (o altă anomalie a mușcăturii). Schimbarea formei maxilarului poate influența chiar și aspectul feței.
Modificări la nivelul cerului gurii
Presiunea constantă poate adânci bolta palatină (cerul gurii), făcând-o mai concavă. De asemenea, zona poate deveni mult mai sensibilă la atingere și la temperaturi extreme.
Infecții la nivelul gurii
Dacă nu te speli foarte des pe mâini, prin suptul degetului poți introduce bacterii și impurități în cavitatea bucală, crescând riscul de infecții la nivelul dinților sau al gingiilor.
Probleme la nivelul degetului
Suptul prelungit sau viguros poate deforma degetul mare, făcându-l mai subțire sau mai alungit.
De asemenea, saliva usucă pielea degetului în mod repetat, ceea ce poate duce la crăpături, sângerări sau infecții cutanate.
În timp, pe deget se pot forma și bătături dure.
Dificultăți de vorbire
Modificările dentare produse de suptul degetului pot afecta pronunția, ducând la apariția sâsâitului sau a altor defecte de vorbire.
Există și beneficii?
Pentru unii adulți, principalul beneficiu este reducerea stresului și calmarea stărilor de anxietate. În afară de acest efect de liniștire de moment, studiile medicale nu au identificat niciun alt beneficiu pentru sănătate.
Cum poți renunța la suptul degetului
Unii adulți reușesc să se oprească printr-o decizie fermă și multă voință. Totuși, această abordare nu dă întotdeauna roade, mai ales dacă gestul a devenit un reflex inconștient practicat de zeci de ani.
Remedii și trucuri pe care le poți încerca acasă
Încearcă să identifici factorii declanșatori: în ce momente simți nevoia să îți sugi degetul? Dacă anticipezi aceste situații, poți înlocui gestul cu tehnici sănătoase de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau mișcarea fizică.
Poți încerca să îți acoperi degetul cu un plasture sau cu o bucată de material textil, ori să aplici o soluție specială cu gust amar (disponibilă în farmacii).
Ține-ți mâinile ocupate cu o minge antistres sau cu alte mici obiecte senzoriale pentru a depăși mai ușor impulsul.
O altă metodă simplă este să mesteci gumă sau să iei o bomboană mentolată atunci când apare această pornire.
Terapia comportamentală
O discuție cu un psihoterapeut te poate ajuta să găsești strategii noi de gestionare a emoțiilor. Terapia comportamentală este o metodă dovedită științific prin care poți înlocui obiceiurile nedorite cu unele sănătoase.
Concluzii
Deși nu există statistici exacte, suptul degetului la adulți este un obicei mai des întâlnit decât se crede.
La fel ca în copilărie, acest gest continuat la maturitate poate deforma dantura, poate provoca probleme de vorbire și crește riscul de infecții.
Dacă îți dorești să renunți la acest obicei, discută deschis cu medicul tău de familie, cu un stomatolog sau cu un psiholog. Aceștia îți pot oferi recomandări utile și sprijinul necesar pentru a reuși.
