Experiențele subiective sunt cele influențate de sentimentele, convingerile și percepțiile fiecărei persoane. Atunci când tinitusul nu are o cauză fizică identificabilă și doar tu îl poți auzi, se numește „tinitus subiectiv”.
Tinitusul apare atunci când „auzi” un sunet care nu are o sursă externă. Dacă nu există o cauză fizică cunoscută și sunetul nu poate fi detectat de un medic folosind dispozitive avansate de ascultare, acesta este considerat „tinitus subiectiv”.
Tinitusul subiectiv poate fi ocazional sau cronic. Deși este descris frecvent ca un sunet de „țiuit”, unii oameni aud și alte sunete, cum ar fi fluierături, bâzâituri, zumzete și alte zgomote fantomatice.
Cuprins:
Simptomele tinitusului subiectiv
Tinitusul este o afecțiune frecventă și
Studiile estimează că
Simptomele variază de la persoană la persoană, dar caracteristica principală este un sunet fantomatic fără o cauză fizică identificabilă. Sunetele descrise de pacienți includ:
- țiuit
- vuiet
- fluierat
- zumzet
- clicuri
- șuierat
- ciripit
- scârțâit
- freamăt
- vâjâit
Sunetul poate varia de la slab la puternic și poate fi constant sau intermitent. Un
Tinitusul poate afecta o singură ureche (unilateral), ambele urechi (bilateral) sau poate fi perceput ca un sunet în interiorul capului.
Tinitus subiectiv vs. tinitus obiectiv
Doar tu poți auzi tinitusul subiectiv, însă în unele cazuri, sunetul poate fi detectat și de un medic.
Atunci când tinitusul are o cauză fizică identificabilă și poate fi auzit de un specialist, se numește tinitus obiectiv. Acesta este adesea ritmic și poate fi cauzat de:
- modificări vasculare
- tumori
- spasme ale urechii medii
- presiune intracraniană crescută
- afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare
Tinitusul obiectiv poate fi tratat sau chiar eliminat dacă se identifică și se tratează cauza subiacentă.
Cauzele tinitusului subiectiv
Cauza exactă a tinitusului subiectiv nu este pe deplin cunoscută, dar specialiștii cred că aceasta este legată de disfuncții ale nervilor responsabili de transmiterea semnalelor auditive către creier.
Modul în care se dezvoltă această disfuncție variază de la persoană la persoană. Nu este întotdeauna posibil să se identifice exact de ce apare tinitusul.
Acest lucru poate duce la deteriorarea structurilor sensibile din ureche, afectând percepția auditivă.
Exemple frecvente de situații care pot provoca traume sonore includ:
- artificii
- focuri de armă
- muzică puternică
- medii de lucru zgomotoase
Tinitusul subiectiv poate avea și alte cauze, pe lângă expunerea la zgomot. Printre factorii care pot contribui se numără:
- îmbătrânirea
- alte tipuri de pierdere a auzului
- medicamente, mai ales
luate în doze mari - infecții ale urechii
- acumularea de cerumen
- leziuni la nivelul capului sau gâtului
- congestie nazală
- prezența de corpuri străine în canalul auditiv
Opțiuni de tratament pentru tinitusul subiectiv
Tinitusul subiectiv este dificil de tratat deoarece medicul nu poate auzi sunetul perceput de pacient în timpul examinării.
Un plan de tratament este stabilit pe baza istoricului medical detaliat și a circumstanțelor în care a apărut tinitusul. Dacă se identifică un factor declanșator, cum ar fi expunerea la zgomot puternic, medicul poate recomanda reabilitarea auditivă prin intervenții chirurgicale sau dispozitive, cum ar fi aparatele auditive.
Alte terapii utilizate pentru tratarea tinitusului subiectiv includ:
- Dispozitive audiologice (neuromodulare): Expunerea strategică la sunete poate ajuta la inversarea schimbărilor neurologice care contribuie la tinitus.
- Dispozitive de mascare: Generatoare de sunete ambientale care pot diminua percepția tinitusului.
- Aparate auditive: Amplifică sunetele din mediu pentru a reduce percepția tinitusului.
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Ajută la restructurarea gândurilor negative asociate cu tinitusul.
- Reantrenarea pentru tinitus: O combinație între CBT și terapii sonore pentru a reduce conștientizarea tinitusului.
- Medicamente: Nu există medicamente specifice pentru tratarea tinitusului, dar unele pot ajuta la gestionarea simptomelor secundare, precum anxietatea sau depresia.
Se explorează, de asemenea, terapii inovatoare care ar putea restabili circuitele neuronale disfuncționale implicate în tinitus, inclusiv:
- stimulare electrică
- combinarea stimulării acustice și electrice
- stimulare magnetică transcraniană repetitivă
- stimulare profundă a creierului
Aceste tratamente sunt încă în fază de cercetare. Dacă ai tinitus și nu ai găsit alinare prin metodele tradiționale, poți lua în considerare participarea la un studiu clinic pentru o terapie emergentă.
Acoperă asigurarea sau Medicare tratamentul pentru tinitusul subiectiv?
Unele companii de asigurări private pot acoperi costurile medicale legate de tinitusul subiectiv. Politicile variază, iar costurile personale și criteriile de eligibilitate pot fi diferite. Pentru a verifica acoperirea, poți contacta compania de asigurări și folosi codul de diagnostic ICD-10: H93.19.
Dacă ai Medicare, evaluarea și diagnosticul tinitusului subiectiv sunt acoperite de Medicare Partea B. Cu toate acestea, Medicare Original nu acoperă tratamentul tinitusului subiectiv. Unele planuri Medicare Advantage (Medicare Partea C) pot oferi acoperire suplimentară.
Concluzie
Tinitusul subiectiv poate avea multe cauze și este dificil de tratat. Deși nu există un remediu universal, diverse terapii pot ajuta la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. Dacă ai tinitus, discută cu medicul tău despre opțiunile disponibile și strategiile care ar putea funcționa cel mai bine pentru tine.
Tinitusul subiectiv se referă la tinitus fără o cauză fizică identificabilă, pe care doar tu îl poți percepe. Este cel mai frecvent tip de tinitus, iar experiențele pot varia foarte mult de la o persoană la alta.
Deși nu există un remediu pentru tinitusul subiectiv, tratamentele pot ajuta. Terapiile pentru tinitus sau cele cognitive, mascarea tinitusului cu alte sunete și utilizarea dispozitivelor audiologice pentru a îmbunătăți funcționarea neurologică sunt opțiuni posibile de tratament.