Idei principale
- Durerea abdominală (durerea de burtă) și lipsa poftei de mâncare pot apărea din cauze diverse, de la probleme digestive și infecții, până la efecte secundare ale medicamentelor sau chiar stres și anxietate.
- Deși multe episoade sunt ușoare și trec de la sine, este important să mergi la medic dacă durerea se agravează, persistă sau este însoțită de alte simptome îngrijorătoare.
- Îți poți calma disconfortul acasă printr-o hidratare optimă, mese mici și ușoare și aplicarea de căldură pe abdomen.
Durerea abdominală poate fi ascuțită, surdă sau sub formă de arsură și crampe. Aceasta poate duce la diverse manifestări neplăcute, inclusiv la pierderea poftei de mâncare (inapetență). Când durerea este intensă, starea generală de rău te poate împiedica să mănânci.
Află mai jos care sunt principalele cauze ale acestor simptome, ce remedii poți încerca acasă și când este cazul să ceri ajutor medical.
Ce cauzează durerea abdominală și lipsa poftei de mâncare?
Există numeroase cauze posibile pentru aceste două simptome, printre care:
În multe situații, pacienții observă concomitent balonare și lipsa apetitului, semne frecvente ale unui tranzit intestinal dereglat.
Afecțiuni gastrointestinale (digestive)
În abdomen se află multe organe vitale: stomacul, intestinele, rinichii, ficatul, pancreasul, splina, vezica biliară (fierea) și apendicele. Durerea poate semnala o problemă la nivelul unuia sau mai multora dintre aceste organe:
- indigestie
- balonare și gaze intestinale blocate
- constipație
- gastroenterită virală (cunoscută popular ca „răceală la stomac” sau „viroză digestivă”)
- reflux gastroesofagian (arsuri la stomac)
- sindromul de intestin iritabil
- boala Crohn (o afecțiune inflamatorie a intestinelor)
- rectocolită ulcero-hemoragică (colită ulcerativă)
- gastrită (inflamația mucoasei stomacului)
- ulcer peptic (gastric sau duodenal)
- boală celiacă (intoleranță la gluten)
- obstrucție a căilor biliare
- litiază biliară (pietre la fiere)
Infecții și cauze inflamatorii
Printre cauzele infecțioase și inflamatorii se numără:
- toxiinfecție alimentară
- gastroenterită bacteriană
- apendicită
- infecție cu bacteria E. coli
- peritonită
- febră galbenă
- tifos
- tuberculoză
- bruceloză
- leishmanioză
- hepatită
- infecție cu virusul West Nile
- botulism
- infecție cu Chlamydia
- boală inflamatorie pelvină
- pancreatită cronică
- uretrită
- varicelă („vărsat de vânt”)
- mononucleoză infecțioasă
- paraziți intestinali
- giardioză
- pancreatită acută
Medicamente și substanțe
Anumite tratamente sau substanțe pot provoca dureri de stomac și pierderea poftei de mâncare. Printre acestea se numără:
- medicamente pentru chimioterapie
- antibiotice
- codeină
- morfină și alte analgezice puternice pe bază de opioide
Discută cu medicul tău dacă bănuiești că tratamentul pe care îl urmezi îți irită stomacul sau îți afectează apetitul.
De asemenea, consumul de alcool sau de substanțe interzise (cum ar fi amfetaminele, cocaina sau heroina) poate provoca aceste manifestări.
Alte posibile cauze
Printre alți factori și afecțiuni care pot duce la apariția acestor simptome se numără:
- sindromul premenstrual (SPM)
- sarcina, în special în primul trimestru
- hipotiroidismul (activitate redusă a glandei tiroide)
- alergii medicamentoase
- boala cronică de rinichi sau insuficiența renală
- bolile hepatice cronice sau insuficiența hepatică
- supradozajul de paracetamol
- cetoacidoza diabetică
- hiperparatiroidismul
- tumora Wilms
- disecția de aortă
- arsurile chimice (ingestia accidentală de substanțe caustice)
- ciroza hepatică
- talasemia
- leucemia
- torsiunea testiculară
- cancerul pancreatic
- insuficiența hipofizară (glanda pituitară hipoactivă)
- boala Addison
- cancerul gastric (de stomac)
- consumul cronic abuziv de alcool
- sarcina extrauterină (ectopică)
- cancerul ovarian
Uneori, aceste simptome au și o componentă emoțională. De exemplu, stresul prelungit, stările de anxietate, doliul sau depresia pot provoca dureri gastrice și scăderea apetitului.
Dacă analizele și investigațiile nu indică o cauză clară, iar durerea persistă timp de cel puțin 3 luni, poate fi vorba despre durere abdominală cronică.
Când ar trebui să mergi la medic?
În majoritatea cazurilor, durerile de burtă nu ascund probleme grave și trec de la sine în câteva zile.
Fă-ți o programare la medic dacă simptomele:
- nu se ameliorează după câteva zile
- dispar, dar revin frecvent
- se agravează treptat
- sunt însoțite de o scădere inexplicabilă în greutate
- apar în timpul sarcinii
Sună la 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată cameră de gardă dacă durerea abdominală și lipsa poftei de mâncare sunt însoțite de oricare dintre următoarele manifestări:
- durere bruscă, foarte intensă sau insuportabilă
- umflarea vizibilă a abdomenului
- abdomen foarte sensibil și rigid la atingere
- febră mare
- sânge în scaun, în urină sau în vărsături
- vărsături frecvente sau incoercibile
- imposibilitatea de a urina sau de a avea scaun (oprirea completă a tranzitului)
- îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter)
- semne de șoc: stare de confuzie, puls foarte accelerat sau pierderea cunoștinței
Dacă suferi de diabet, este esențial să ceri imediat ajutor medical în cazul în care ai stări de vomă.
Nu ezita să soliciți asistență medicală ori de câte ori simți că te confrunți cu o urgență.
Cum se tratează durerea abdominală și lipsa apetitului?
Tratamentul depinde întotdeauna de cauza de fond. În situații simple, cum este o toxiinfecție alimentară ușoară, starea ta se va îmbunătăți de la sine în câteva zile. Dacă nu se întâmplă asta, este necesar un consult medical pentru diagnostic.
Medicul îți va pune câteva întrebări esențiale:
- când au început simptomele
- unde simți exact durerea
- cât de intensă este
- ce fel de durere este (înțepătură, arsură, crampă etc.)
- dacă există factori care o calmează sau o agravează
De asemenea, este util să precizezi dacă ai început un tratament nou, dacă ai consumat alimente cu prospețime îndoielnică, dacă ai fost în preajma unor persoane cu aceleași simptome sau dacă ai călătorit recent. Pentru certitudine, medicul poate recomanda analize de sânge, sumar de urină, coprocultură sau investigații imagistice (ecografie abdominală, endoscopie sau tomografie).
Planul de tratament poate include:
- antibiotice, în cazul infecțiilor bacteriene
- medicamente antiinflamatoare sau antispastice pentru calmarea durerii
- tratamente specifice pentru ținerea sub control a bolilor cronice
- ajustarea dietei și schimbări în stilul de viață
- modificarea schemei de tratament existente
Pentru tulburări ușoare, cum sunt balonarea sau constipația trecătoare, farmacistul îți poate recomanda remedii eliberate fără rețetă.
Cere întotdeauna sfatul medicului legat de diagnosticul tău. Dacă bănuiești că un medicament prescris îți provoacă dureri, nu îl întrerupe fără acordul acestuia.
Cum poți calma disconfortul acasă?
Pe lângă recomandările medicului, câteva măsuri simple aplicate acasă te pot ajuta să te simți mai bine:
Hidratează-te constant: Este foarte important să bei suficiente lichide. Bea apă cu înghițituri mici și dese pe tot parcursul zilei.
Alege mese mici și ușoare: Consumă porții reduse, dar mai dese, din alimente blânde cu stomacul, cum ar fi:
- piure de mere fără zahăr
- fulgi de ovăz simpli, fierți în apă
- pâine prăjită simplă
- orez fiert simplu
- biscuiți simpli sau covrigei
- supe clare de legume sau supă slabă de pui
Aplică o compresă caldă: Pentru a relaxa mușchii abdominali și a calma crampele, pune pe abdomen o compresă călduță, o pernă electrică sau o sticlă cu apă caldă învelită într-un prosop.
Dacă simptomele sunt cauzate de o viroză digestivă, odihnește-te cât mai mult și consumă lichide clare. Sărurile de rehidratare orală din farmacii sunt de mare ajutor pentru refacerea electroliților pierduți.
Cum poți preveni aceste simptome?
Poți reduce riscul de apariție a durerilor abdominale și a lipsei poftei de mâncare respectând câteva reguli simple de igienă și alimentație:
- evită să mănânci alimente crude sau insuficient gătite (carne, ouă, fructe de mare)
- spală-te regulat pe mâini cu apă și săpun, mai ales înainte de masă și după folosirea toaletei
- curăță și dezinfectează frecvent obiectele atinse des, cum sunt clanțele, întrerupătoarele și telefonul mobil
- evită contactul direct cu persoanele bolnave
- fii la zi cu vaccinurile recomandate
Dacă iei medicamente cunoscute pentru faptul că pot irita stomacul, întreabă medicul sau farmacistul ce măsuri poți lua (de exemplu, administrarea lor în timpul mesei sau asocierea cu un protector gastric).
De reținut
Durerea abdominală și pierderea poftei de mâncare pot apărea dintr-o mulțime de motive, de la o simplă indigestie sau balonare până la afecțiuni mai serioase, cum ar fi apendicita sau bolile inflamatorii intestinale.
Cele mai multe episoade nu sunt grave și trec de la sine în câteva zile, eventual cu puțin repaus și o alimentație ușoară.
Totuși, dacă durerea este intensă, nu cedează, ești însărcinată sau ai afecțiuni cronice precum diabetul, cel mai sigur este să ceri sfatul medicului.
