Nivelul ridicat de zahăr în sânge poartă denumirea medicală de „hiperglicemie”. Această problemă poate deveni periculoasă atât pentru persoanele cu diabet, cât și pentru cele care nu suferă de această afecțiune. Când glicemia crește prea mult, pot apărea stări de somnolență, sete puternică și nevoia de a urina mai des.
Hiperglicemia acută înseamnă o creștere bruscă și pronunțată a glucozei din sânge. Deși asociem cel mai des glicemia mare cu diabetul, există și alte situații medicale care pot duce la apariția ei.
În acest articol vei afla ce este hiperglicemia acută, din ce cauze apare, cât de gravă poate fi pentru sănătate și cum o poți gestiona corect, împreună cu medicul tău.
Ce este hiperglicemia acută?
Hiperglicemia acută apare atunci când nivelul zahărului din sânge (glicemia) crește brusc și atinge valori semnificativ mai mari decât cele normale.
În termeni medicali, vorbim despre hiperglicemie atunci când valorile depășesc:
- 125 mg/dL dimineața, pe stomacul gol (dacă nu ai mâncat de cel puțin 6 ore);
- 180 mg/dL la 2 ore după masă.
Dacă nu ai diabet și ai astfel de valori, glicemia mare poate indica o problemă medicală acută sau un diabet nediagnosticat încă.
Pentru o persoană care știe deja că are diabet, valorile foarte mari arată că tratamentul trebuie ajustat sau că organismul trece printr-un episod care necesită atenție medicală imediată.
Nivelul glicemiei variază pe parcursul zilei. În mod obișnuit, zahărul din sânge crește după mese, în perioade de stres intens, din cauza unor infecții sau a anumitor medicamente. Dacă glicemia rămâne la valori periculoase pentru mult timp, riscul unor complicații grave crește considerabil.
Care sunt riscurile hiperglicemiei acute?
Cea mai periculoasă complicație pe termen scurt este cetoacidoza diabetică, o urgență medicală majoră. Aceasta poate apărea în orice tip de diabet, dar este cel mai des întâlnită la persoanele cu diabet de tip 1.
În cetoacidoză, echilibrul chimic al sângelui este dat peste cap din cauza lipsei de insulină, ceea ce poate duce la comă diabetică și poate pune viața în pericol. Medicii suspectează cetoacidoza atunci când glicemia depășește constant valoarea de 300 mg/dL. Diagnosticul se confirmă prin testarea sângelui sau a urinei pentru prezența corpilor cetonici (cetone).
Simptomele cetoacidozei diabetice includ:
- dureri abdominale puternice;
- respirație cu miros fructat (asemănător cu mirosul de mere putrede sau acetonă);
- sete extremă și senzație de gură uscată;
- urinare foarte frecventă;
- oboseală extremă și slăbiciune;
- senzație persistentă de foame sau, dimpotrivă, greață.
Dacă episoadele de hiperglicemie nu sunt controlate și problema devine cronică (pe termen lung), pot apărea leziuni la nivelul creierului, inimii, rinichilor și nervilor.
De ce crește glicemia?
Diabetul afectează capacitatea corpului de a produce sau de a folosi eficient insulina — hormonul care ajută glucoza să intre din sânge în celule pentru a fi transformată în energie.
Există două mecanisme principale prin care apare glicemia mare în diabet:
- Organismul nu produce suficientă insulină (situație tipică pentru diabetul de tip 1, dar posibilă și în stadiile avansate de diabet tip 2);
- Organismul dezvoltă rezistență la insulină, adică produce insulină, dar celulele nu mai răspund eficient la ea (situație specifică diabetului de tip 2).
Care sunt simptomele hiperglicemiei acute?
Semnele pot fi diferite de la o persoană la alta, la fel și intensitatea lor.
Simptomele comune ale glicemiei mari includ:
- stare de somnolență sau oboseală nejustificată;
- sete excesivă;
- nevoia frecventă de a urina;
- vedere încețoșată.
Simptomele care anunță o urgență medicală (cetoacidoză diabetică):
- respirație cu miros fructat/de acetonă;
- gură foarte uscată și piele deshidratată;
- urinare abundentă care persistă mai mult de o zi;
- confuzie mintală sau dificultăți mari de concentrare;
- stare accentuată de slăbiciune;
- greață și vărsături;
- dureri de burtă.
Unele persoane nu simt niciun simptom, chiar dacă au glicemia foarte mare. Această lipsă a semnelor de avertizare poate fi periculoasă, deoarece complicațiile pot evolua fără ca persoana să își dea seama.
Cum afectează hiperglicemia sănătatea creierului?
În timp, glicemia crescută constant deteriorează vasele de sânge din întreg corpul, inclusiv pe cele care oxigenează creierul. Când aceste vase se îngustează sau se blochează, celulele nervoase nu mai primesc suficient sânge și oxigen.
Acest proces poate duce la afectarea memoriei, scăderea capacității de concentrare și, pe termen lung, crește riscul de declin cognitiv sau demență.
Poți avea glicemie mare dacă nu ai diabet?
Da. Hiperglicemia poate fi declanșată și de stres intens, infecții severe sau administrarea anumitor tratamente medicamentoase.
Această formă de hiperglicemie non-diabetică apare frecvent la pacienții aflați în stare critică în spital, în special la cei care primesc nutriție pe cale intravenoasă (prin perfuzii). Poate apărea și la copii.
Studiile arată că anumite medicamente cresc riscul de hiperglicemie atât la copii, cât și la adulți:
- corticosteroizii (cum ar fi hidrocortizonul, prednisonul sau dexametazona);
- L-asparaginaza (folosită în unele tratamente oncologice);
- tacrolimusul (un medicament imunosupresor).
Alte medicamente pot influența și ele nivelul glucozei, deși legătura este mai puțin directă: clonidina, unele contraceptive hormonale sau amiodarona.
Ce este hiperglicemia indusă de stres?
Stresul fizic major (o traumă, o operație, o arsură, o infecție gravă) sau stresul psihic intens determină eliberarea de hormoni care cresc nivelul glucozei din sânge. Acest lucru este valabil atât pentru cei cu diabet, cât și pentru persoanele sănătoase.
În aceste situații, organismul produce temporar mai puțină insulină sau celulele devin rezistente la acțiunea ei. La persoanele fără diabet, această creștere depășește adesea 180 mg/dL.
Deși această creștere este de obicei temporară, valorile trebuie monitorizate atent până la rezolvarea cauzei de bază.
Alte cauze care pot crește glicemia
Glicemia ridicată poate fi cauzată și de alte probleme de sănătate, precum:
- afecțiuni ale pancreasului (pancreatită cronică, tumori pancreatice, fibroză chistică);
- tulburări endocrine care provoacă rezistență la insulină (cum ar fi sindromul Cushing);
- probleme cardiace severe (de exemplu, un infarct miocardic acut);
- recuperarea postoperatorie, mai ales dacă pacientul primește perfuzii cu soluții de glucoză.
Când trebuie să mergi de urgență la medic
Dacă bănuiești o cetoacidoză diabetică, sună imediat la 112 sau mergi la camera de gardă. Este o situație care pune viața în pericol și nu trebuie amânată.
Semnale clare de alarmă:
- Ai valori ale glicemiei de 240 mg/dL sau mai mari la măsurători repetate;
- Testul de urină din farmacie arată prezența unei cantități mari de corpi cetonici (cetone);
- Glicemia depășește 300 mg/dL — în acest caz este nevoie de evaluare medicală de urgență.
Cum se tratează și cum se gestionează hiperglicemia acută?
Prima prioritate este readucerea glicemiei la o valoare sigură.
Dacă ai diabet, există câțiva pași importanți pe care îi poți urma. Deși hidratarea cu apă și mișcarea ușoară pot ajuta în cazurile ușoare, insulina are cel mai rapid și direct efect de scădere a glicemiei.
Dacă folosești insulină și medicul ți-a stabilit un factor de corecție (câte unități de insulină scad glicemia cu o anumită valoare), administrează doza indicată. Verifică glicemia din nou după 20–30 de minute. Dacă valorile nu încep să scadă după 2 ore, este posibil să fie nevoie de o nouă verificare sau de sfatul medicului.
Atenție: Nu administra doze repetate de insulină prea repede una după alta. Acest lucru poate duce la o scădere bruscă și periculoasă a zahărului din sânge — adică hipoglicemie (valori sub 70 mg/dL). Medicii recomandă să aștepți cel puțin 3 ore înainte de a face o altă doză de corecție, pentru a evita suprapunerea efectelor.
Dacă nu ești sigur ce doză de insulină să iei sau cum să procedezi, cere imediat sfatul medicului tău de familie sau al diabetologului. Dacă valorile rămân peste 300 mg/dL sau apar simptome de cetoacidoză, apelează serviciul de urgență.
De ce este esențial să îți ții glicemia sub control?
Păstrarea glicemiei în limite sigure (în general între 70 și 180 mg/dL pe parcursul zilei) este cheia pentru a preveni complicațiile diabetului.
Fiecare episod de hiperglicemie netratat crește riscul deteriorării vaselor de sânge și a organelor vitale. La valori foarte mari, riscul de cetoacidoză devine o amenințare directă pentru viață.
Controlul eficient al diabetului se bazează pe o rutină zilnică: respectarea tratamentului prescris (insulină sau antidiabetice orale), o alimentație echilibrată, mișcare regulată și reducerea nivelului de stres.
Concluzie
Hiperglicemia acută este o problemă serioasă de sănătate, în special pentru persoanele care trăiesc cu diabet de tip 1. Este esențial să înveți să recunoști simptomele din timp și să știi ce măsuri să iei atunci când glicemia crește brusc. Prin reacție rapidă și monitorizare constantă, îți poți proteja sănătatea pe termen lung.
