Poate că nu ai de ales când vine vorba de nevoia unui dispozitiv de mobilitate, dar felul în care te raportezi la această schimbare depinde doar de tine.
Dacă cineva mi-ar fi spus la 25 de ani că la 30 de ani voi merge sprijinindu-mă într-un baston, nu aș fi crezut niciodată. În cazul meu, cauza nu a fost un accident, ci artrita psoriazică — o boală autoimună cronică ce provoacă inflamație, dureri articulare, oboseală accentuată și limitări de mișcare la aproximativ 30% dintre persoanele diagnosticate cu psoriazis.
În timpul primului episod acut de artrită, care m-a trimis direct la spital, pur și simplu nu am mai putut să stau pe propriile picioare. În anii care au urmat, în timp ce medicii încercau diferite scheme de tratament, m-am confruntat cu o realitate dificilă: nu mai puteam merge fără sprijin.
Cum găsești dispozitivul potrivit pentru nevoile tale și cum te obișnuiești să îl integrezi în viața de zi cu zi? Iată câteva lucruri esențiale pe care le-am învățat în căutarea de a-mi recăpăta mobilitatea și calitatea vieții.
1. Ai la dispoziție mai multe opțiuni decât crezi
La câteva săptămâni după debutul bolii, când am realizat că încă nu puteam merge normal, am cumpărat cel mai accesibil scaun cu rotile manual pe care l-am găsit. Am făcut această alegere pentru că era singura opțiune care îmi era familiară, fără să știu prea multe despre restul alternativelor.
Când am început să mă documentez mai bine, am realizat cât de diversă este această lume a echipamentelor medicale. În general, dispozitivele de mobilitate se împart în două mari categorii:
Dispozitive pentru mers:
- bastoane simple sau pliabile
- cârje (subaxilare sau de cot / canadiene)
- cadre de mers fixe sau pasitoare
- rollatoare (cadre de mers prevăzute cu roți, frâne și șezut)
Dispozitive pentru deplasare din poziția așezat:
- scaune cu rotile manuale
- scaune cu rotile electrice
- scutere electrice medicale
Deoarece mișcarea adaptată ajută la ameliorarea simptomelor și menține sănătatea generală, este recomandat să alegi un dispozitiv care să îți permită să fii cât mai activ posibil, fără a declanșa dureri mari sau oboseală extremă.
Scaunul rulant m-a ajutat pe termen scurt, până când am găsit tratamentul potrivit. Ulterior, pe măsură ce terapiile au redus inflamația, am trecut treptat la un rollator, apoi la cârje canadiene și, în final, la un baston.
Toate aceste încercări au fost costisitoare. Mi-ar fi fost de mare ajutor să știu de la început că multe magazine tehnico-medicale oferă posibilitatea de a închiria sau de a testa echipamentele înainte de cumpărare.
De asemenea, este util să ceri sfatul unui medic specialist în recuperare sau al unui kinetoterapeut. Folosirea incorectă a unui baston sau cadru de mers poate afecta postura corpului și poate pune o presiune suplimentară pe alte articulații sănătoase.
2. Alege dispozitivul în funcție de ce vrei să faci în acea zi
După diagnostic, ultimul lucru pe care mi-l doream era să mă simt neputincios. Am înțeles însă repede că îmi pot păstra o viață activă dacă privesc aceste dispozitive ca pe niște ajutoare practice.
Chiar dacă anumite activități foarte solicitante (cum ar fi drumețiile montane dificile) nu mai sunt fezabile, există multe alte lucruri pe care le pot face dacă am la îndemână echipamentul potrivit:
- Cârjele de cot: sunt excelente pentru plimbările în parc sau pe teren denivelat, deoarece stabilizează ambele părți ale corpului și preiau din greutate.
- Scaunul cu rotile: este soluția perfectă pentru vizite la muzee, expoziții sau mall-uri mari. Îmi permite să mă bucur de experiență fără să mă epuizez.
- Bastonul pliabil: este util în zilele bune. Îl port în rucsac și îl folosesc doar dacă obosesc pe drum. De asemenea, le semnalează discret celor din jur că este posibil să mă mișc mai lent sau că am nevoie de un loc pe scaun.
Când îți planifici ziua, gândește-te la distanțele pe care le ai de parcurs și alege dispozitivul care îți oferă cel mai mult confort și siguranță.
3. Nevoile și simptomele tale se pot schimba
Înainte de apariția bolii, aveam impresia că mobilitatea redusă este o stare constantă. Însă una dintre marile provocări ale artritei psoriazice este variația simptomelor de la o zi la alta sau chiar de la o oră la alta.
Poți avea perioade bune, urmate de episoade de acutizare (pusee inflamatorii). De asemenea, este obișnuit ca rigiditatea articulară să fie mult mai accentuată dimineața sau spre seară.
Poate fi descurajant să ai nevoie din nou de mai mult sprijin după câteva săptămâni bune, dar această adaptare face parte din gestionarea bolii. În plus, ține cont de articulațiile afectate: de exemplu, cârjele protejează genunchii și gleznele, dar pun o presiune mai mare pe încheieturile mâinilor și pe umeri.
Ascultă-ți corpul în fiecare zi și alege echipamentul în funcție de nivelul de energie și de starea articulațiilor tale din acel moment.
4. Ai răbdare cu perioada de acomodare
Pentru cei din jur, caracterul schimbător al artritei psoriazice poate fi derutant. S-ar putea ca unii prieteni să creadă că te-ai vindecat dacă te văd doar cu un baston într-o zi bună, în timp ce alți cunoscuți s-ar putea arăta surprinși dacă te văd sprijinindu-te într-o cârjă după ce te știau bine.
Încearcă să nu lași aceste reacții să te afecteze. Nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui; doar tu știi cum te simți și de ce sprijin ai nevoie pentru a te deplasa în siguranță.
Acomodarea emoțională cu un dispozitiv de mobilitate necesită timp. Înveți treptat să vezi aceste obiecte nu ca pe un stigmat, ci ca pe unelte care îți redau libertatea de mișcare și îți permit să rămâi conectat la activitățile care îți fac plăcere.
Ai răbdare cu tine pe parcursul acestui proces. Nu poți alege întotdeauna cum evoluează boala, dar felul în care alegi să îți protejezi corpul și să mergi mai departe depinde doar de tine.
