Tomografia computerizată abdominală (CT abdominal): ce este, cum te pregătești și la ce să te aștepți

O tomografie computerizată (CT) abdominală permite vizualizarea detaliată a organelor, vaselor de sânge și oaselor din zona abdomenului. Imaginile multiple obținute în timpul scanării îi oferă medicului o perspectivă clară și precisă asupra interiorului corpului tău.

Tomografia computerizată este o investigație imagistică specială, bazată pe raze X, care realizează imagini secțiune cu secțiune ale unei anumite regiuni din organism.

În timpul procedurii, aparatul se rotește în jurul tău și trimite imaginile către un computer. Acolo, un tehnician le procesează, iar apoi medicul radiolog le interpretează.

Citește mai departe pentru a afla de ce se recomandă un CT abdominal, cum trebuie să te pregătești și ce riscuri sau posibile complicații există.

De ce se recomandă un CT abdominal

Medicul îți poate recomanda un CT abdominal atunci când suspectează o problemă în această zonă, dar consultul medical sau analizele de laborator nu oferă suficiente informații pentru un diagnostic clar.

În cazurile în care investigațiile imagistice rămân neconcludente sau este necesară vizualizarea chirurgicală directă, medicul poate recomanda o laparoscopie abdominală.

Iată câteva dintre cele mai frecvente motive pentru efectuarea acestei investigații:

  • dureri abdominale persistente sau severe
  • o formațiune sau o umflătură pe care o poți simți la palpare
  • pietre la rinichi (calculi renali), pentru a stabili exact dimensiunea și poziția acestora
  • scădere inexplicabilă în greutate
  • infecții sau inflamații acute, cum ar fi apendicita
  • ocluzie intestinală (blocaj la nivelul intestinelor)
  • boli inflamatorii intestinale, cum este boala Crohn
  • leziuni apărute în urma unui traumatism sau accident
  • diagnostic recent de cancer sau monitorizarea răspunsului la tratament

CT vs. RMN vs. radiografie: care este diferența?

Poate ai auzit și de alte analize imagistice și te întrebi de ce a ales medicul tomografia în detrimentul altor opțiuni.

Deși o radiografie abdominală poate identifica rapid ocluzii sau calculi voluminoși, tomografia oferă detalii anatomice mult mai fine asupra fiecărui organ.

Medicul poate alege un CT în locul unui RMN (rezonanță magnetică) deoarece scanarea CT este considerabil mai rapidă.

În plus, dacă nu te simți confortabil în spații înguste (claustrofobie), CT-ul este o alegere mai ușor de tolerat. La un examen RMN trebuie să stai într-un tub închis, în timp ce aparatul emite zgomote puternice, iar procedura durează mai mult.

De asemenea, o investigație RMN este, de regulă, mai costisitoare decât o tomografie.

Față de o radiografie clasică, CT-ul oferă imagini mult mai detaliate. În timp ce radiografia captează o imagine dintr-un singur unghi, tomograful se rotește în jurul corpului și realizează cadre din unghiuri multiple.

Cum te pregătești pentru un CT abdominal

Cel mai probabil, medicul îți va cere să nu mănânci nimic timp de 2 până la 4 ore înainte de scanare. În unele cazuri, ți se poate recomanda să oprești temporar administrarea anumitor medicamente.

Pentru examinarea specifică a porțiunii inferioare a tractului digestiv, o altă investigație care utilizează această substanță este o clismă cu bariu.

Este bine să porți haine lejere și comode, deoarece va trebui să te întinzi pe masa aparatului. De cele mai multe ori, la clinică ți se va oferi un halat medical de unică folosință.

Înainte de investigație, va trebui să dai jos obiectele din metal și accesoriile, cum ar fi:

  • ochelarii de vedere
  • bijuteriile și piercingurile
  • clamele sau agrafele de păr
  • proteza dentară mobilă
  • aparatele auditive
  • sutienele cu armătură metalică

În funcție de motivul pentru care faci tomografia, s-ar putea să fie nevoie să bei un lichid special numit substanță de contrast orală. Acesta conține bariu sau o substanță pe bază de iod (cum ar fi Gastrografin).

Aceste substanțe ajută la evidențierea clară a stomacului și a intestinelor pe imagini. Bariul are un gust și o textură cretoasă. După ce bei soluția, vei aștepta de regulă între 60 și 90 de minute, pentru ca lichidul să aibă timp să înainteze în tractul digestiv.

Înainte de începerea procedurii, anunță neapărat medicul sau asistentul dacă:

  • ai alergie la bariu, iod sau la orice alt tip de substanță de contrast (este esențial să transmiți acest lucru echipei medicale)
  • ai diabet (repausul alimentar poate influența nivelul glicemiei)
  • ești însărcinată sau bănuiești că ai putea fi

Substanța de contrast și alergiile

Pe lângă substanța administrată pe cale orală, medicul poate decide folosirea unei substanțe de contrast intravenoase (pe venă), de regulă pe bază de iod, pentru a evidenția mai bine vasele de sânge și organele interne.

Dacă ai o sensibilitate la iod sau ai avut în trecut reacții neplăcute la substanța de contrast, este posibil să poți face totuși investigația. Substanțele de contrast moderne sunt mult mai sigure și provoacă mult mai rar reacții adverse.

Dacă ai un teren alergic cunoscut, medicul îți poate recomanda un tratament preventiv (cum ar fi corticosteroizi sau antihistaminice) înainte de scanare, pentru a preveni orice reacție neplăcută.

Chiar și așa, nu uita să menționezi întotdeauna întregului personal medical despre orice alergie cunoscută.

Cum se desfășoară procedura

O tomografie computerizată abdominală durează în general între 10 și 30 de minute. Aceasta se efectuează în secția de radiologie a unui spital sau într-o clinică privată de imagistică.

Iată la ce te poți aștepta pas cu pas:

  1. După ce te schimbi în halat, asistentul radiolog te va ajuta să te așezi pe masa tomografului. Dacă este nevoie de substanță de contrast intravenoasă, ți se va monta o branulă pe venă. Când substanța este injectată, s-ar putea să simți o senzație bruscă de căldură în corp și un gust metalic ușor în gură — ambele sunt reacții normale și trecătoare.
  2. Personalul medical îți va indica poziția corectă și poate folosi perne sau benzi speciale pentru a te ajuta să rămâi nemișcat. Pe parcursul scanării, ți se va cere din când în când să îți ții respirația câteva secunde, pentru ca mișcările abdomenului să nu afecteze claritatea imaginilor.
  3. Dintr-o cameră alăturată, tehnicianul va acționa masa glisantă, care va trece prin deschiderea aparatului (ce seamănă cu o gogoașă mare din plastic și metal). Masa se va deplasa prin aparat de mai multe ori.
  4. La final, s-ar putea să fii rugat să mai aștepți câteva minute, până când tehnicianul verifică dacă imaginile obținute sunt clare și complete pentru a putea fi interpretate.

Reacții adverse posibile

Efectele secundare după un CT abdominal sunt legate, de cele mai multe ori, de substanța de contrast utilizată. În marea majoritate a cazurilor, acestea sunt ușoare. Totuși, dacă se accentuează, trebuie să iei legătura cu medicul.

Reacțiile la contrastul cu bariu pot include:

  • crampe abdominale
  • diaree
  • greață sau vărsături
  • constipație

Reacțiile la contrastul pe bază de iod pot include:

  • erupții pe piele sau urticarie
  • mâncărimi
  • dureri de cap

Dacă ai primit substanță de contrast și apar simptome severe, sună imediat la 112 sau mergi de urgență la camera de gardă. Printre aceste semne de alarmă se numără:

  • dificultăți la respirație sau senzație de sufocare
  • bătăi foarte rapide ale inimii (palpitații)
  • umflarea gâtului, a buzelor sau a feței

Riscurile unei tomografii abdominale

CT-ul abdominal este o procedură sigură, dar implică și unele riscuri. Acest aspect este important mai ales în cazul copiilor, care sunt mai sensibili la radiații decât adulții. La copii, medicii recomandă tomografia doar atunci când alte investigații (cum este ecografia) nu pot confirma un diagnostic.

Printre posibilele riscuri se numără:

Reacții alergice

Dacă ai o alergie la substanța de contrast, pot apărea mâncărimi sau iritații pe piele. Reacțiile alergice severe sunt posibile, însă acestea apar extrem de rar.

Informează medicul dacă ai sensibilitate la medicamente sau boli de rinichi. Substanța de contrast administrată intravenos poate suprasolicita rinichii, mai ales dacă ești deshidratat sau suferi deja de o afecțiune renală (de aceea se solicită adesea analize de sânge precum ureea și creatinina înainte de test).

Riscuri în timpul sarcinii

Expunerea la radiații în timpul sarcinii poate crește riscul de probleme de dezvoltare ale fătului, motiv pentru care este esențial să anunți medicul dacă ești sau ai putea fi însărcinată. Ca măsură de siguranță, medicul va recomanda investigații fără radiații, cum sunt ecografia abdominală sau RMN-ul.

Expunerea la radiații

În timpul testului ești expus la o cantitate de radiații mai mare decât în cazul unei radiografii clasice. Din această cauză, scanările repetate pot crește ușor riscul pe termen lung.

Spre comparație, nivelul de radiații al unui examen CT abdominal este considerabil mai ridicat decât cel emis de o simplă radiografie toracică.

Totuși, specialiștii subliniază că riscul suplimentar asociat unei scanări CT este foarte mic, iar beneficiul de a obține un diagnostic corect și la timp depășește cu mult acest risc.

Ce se întâmplă după investigație

După terminarea scanării, îți poți relua fără probleme activitățile obișnuite. Dacă ai primit substanță de contrast, este recomandat să bei multe lichide (apă sau ceai) pe parcursul zilei, pentru a ajuta rinichii să o elimine mai repede din organism.

Dacă durerile din zona abdomenului radiază spre spate sau există suspiciuni de afectare osoasă, medicul poate recomanda suplimentar o scanare CT a coloanei lombare.

Rezultatele și raportul scris de către medicul radiolog sunt gata, de obicei, în termen de 1 până la 2 zile. Vei stabili o consultație cu medicul tău pentru a discuta concluziile. Dacă rezultatul arată modificări, acestea pot avea cauze diferite.

Investigația poate identifica afecțiuni precum:

  • probleme la nivelul rinichilor, cum ar fi calculii renali
  • afecțiuni ale ficatului (cum este steatoza hepatică sau ciroza)
  • probleme intestinale, cum ar fi apendicita sau diverticulita
  • anevrism de aortă abdominală (o dilatare a principalei artere din abdomen)
  • tumori sau leziuni suspecte la nivelul organelor abdominale (ficat, pancreas etc.)

Dacă rezultatele indică o problemă, medicul îți poate recomanda investigații suplimentare sau analize țintite. După ce adună toate informațiile necesare, acesta va discuta cu tine opțiunile optime de tratament, astfel încât să stabiliți împreună cel mai bun plan de îngrijire.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *