Ce medicamente se folosesc în tratarea leucemiei mieloide acute (LMA)?

Tratamentul pentru leucemia mieloidă acută (LMA) include chimioterapia clasică și terapiile țintite moderne. Datorită opțiunilor variate disponibile astăzi, medicul va alege schema de tratament potrivită în funcție de particularitățile bolii tale și de starea ta generală de sănătate.

Leucemia mieloidă acută este un tip de cancer al sângelui în care măduva osoasă produce celule sanguine și trombocite anormale, care nu funcționează corect. Este cea mai frecventă formă de leucemie acută (cu evoluție rapidă) la adulți și necesită începerea tratamentului fără întârziere.

Echipa ta medicală va analiza cu atenție tipul specific de LMA, dacă boala s-a răspândit și alți factori importanți pentru a stabili cel mai eficient plan terapeutic. În general, medicamentele reprezintă prima linie de atac.

Află în continuare cum funcționează principalele medicamente utilizate în tratarea LMA, de la citostatice la cele mai noi terapii țintite.

Chimioterapia pentru leucemia mieloidă acută

Chimioterapia folosește medicamente puternice care distrug celulele canceroase sau le blochează capacitatea de a se divide și de a se înmulți. Deși este un tratament eficient, poate provoca reacții adverse cunoscute, cum ar fi căderea părului, greața și o sensibilitate crescută la infecții.

Specialiștii estimează că aproximativ 2 din 3 persoane nou diagnosticate cu LMA care urmează chimioterapie de inducție (faza inițială a tratamentului) intră în remisie completă după această etapă.

Printre medicamentele utilizate frecvent în tratamentul sistemic al LMA se numără:

  • azacitidină
  • citarabină (arabinozidă de citozină)
  • daunorubicină
  • decitabină
  • idarubicină
  • mitoxantronă
  • metotrexat (utilizat doar în scheme combinate)

În anumite situații, medicii pot recomanda combinații de substanțe active, cum ar fi:

  • daunorubicină și citarabină lipozomală
  • citarabină și metotrexat

Modul de administrare a chimioterapiei depinde de prezența celulelor canceroase la nivelul sistemului nervos central (creier și măduva spinării). Dacă boala s-a extins în această zonă, medicamentele se injectează direct în lichidul cefalorahidian (lichidul care protejează creierul și măduva), procedură numită chimioterapie intratecală.

Dacă sistemul nervos central nu este afectat, se recomandă chimioterapia sistemică, administrată prin perfuzii intravenoase sau sub formă de comprimate orale.

Uneori, chimioterapia este asociată cu un transplant de celule stem, pentru a ajuta organismul să refacă producția de celule sanguine sănătoase după dozele mari de citostatice.

Terapia țintită pentru leucemia mieloidă acută

Terapiile țintite reprezintă unele dintre cele mai cercetate tratamente împotriva LMA, deoarece acționează precis asupra genelor și proteinelor specifice care permit celulelor canceroase să se dezvolte.

Și aceste medicamente pot provoca efecte secundare, a căror intensitate diferă de la o persoană la alta. Problemele dermatologice (erupții, uscăciune a pielii) sunt cele mai frecvente, alături de riscul de infecții sau retenția de lichide (edeme).

Înainte de a prescrie aceste terapii, medicul hematolog sau oncolog va recomanda teste genetice pentru a verifica dacă celulele canceroase prezintă anumite mutații.

În funcție de rezultate, terapiile țintite pot fi utilizate în paralel cu chimioterapia sau ca alternativă la aceasta:

Inhibitori FLT3

Aceștia blochează acțiunea mutațiilor de la nivelul genei FLT3, care accelerează creșterea celulelor leucemice. Câteva exemple includ:

  • gilteritinib
  • quizartinib
  • midostaurin

Aceste medicamente se administrează de obicei pe cale orală, o dată sau de două ori pe zi.

Inhibitori IDH

Inhibitorii IDH blochează proteinele anormale produse de mutațiile genelor IDH1 sau IDH2. Spre deosebire de alte tratamente, aceste medicamente pot ajuta celulele leucemice imature să se maturizeze și să redevină celule sanguine normale și sănătoase.

Printre opțiunile din această clasă se numără:

  • enasidenib
  • ivosidenib
  • olutasidenib

Se iau sub formă de comprimate, de 1-2 ori pe zi.

Inhibitori BCL-2

Aceștia vizează proteina celulară BCL-2, care ajută celulele canceroase să supraviețuiască. Medicii prescriu frecvent aceste medicamente adulților de peste 75 de ani nou diagnosticați cu LMA, care nu pot tolera chimioterapia intensivă.

Medicamentul reprezentativ din această clasă este venetoclax, administrat pe cale orală o dată pe zi.

Inhibitori ai căii Hedgehog

La fel ca inhibitorii BCL-2, aceste medicamente sunt recomandate mai ales pacienților vârstnici (peste 75 de ani).

Calea de semnalizare Hedgehog este un mecanism biologic esențial prin care celulele stem se transformă în celule specializate. Activarea anormală a acestei căi poate duce la dezvoltarea leucemiei. Principalul medicament aprobat din această categorie este glasdegib. Acesta nu este recomandat persoanelor însărcinate și se administrează zilnic, sub formă de pastile.

Anticorpi monoclonali

Anticorpii monoclonali recunosc și atacă celulele canceroase cu ajutorul unor proteine create în laborator. În tratamentul LMA se utilizează gemtuzumab ozogamicin.

Acesta se leagă direct de proteina CD33 prezentă pe suprafața celulelor leucemice și este adesea asociat cu chimioterapia pentru a-i crește eficiența. Se administrează exclusiv pe cale intravenoasă (prin perfuzie).

Medicamente pentru leucemia promielocitară acută (LPA)

LPA este un subtip deosebit de agresiv de LMA. Pentru a opri rapid evoluția acestei forme de boală, specialiștii folosesc tratamente specifice:

Acidul all-trans retinoic (ATRA)

ATRA este o substanță derivată din vitamina A. Tratamentul ajută celulele leucemice imature să se transforme în celule mature normale și oprește multiplicarea lor necontrolată. Se administrează pe cale orală.

Trioxidul de arsen

Acesta este un medicament injectabil utilizat în cazurile de LPA asociate cu mutația genei PML-RARA. Ajută la distrugerea proteinelor anormale și determină moartea celulelor bolnave. Este recomandat frecvent atunci când boala nu a răspuns la tratamentele inițiale sau în cazul unei recidive.

Întrebări frecvente

Care este cel mai eficient medicament pentru leucemia mieloidă acută?

Nu există un singur medicament considerat „cel mai bun” pentru toți pacienții. Tratamentul optim depinde de vârstă, starea generală de sănătate, mutațiile genetice identificate și istoricul medical (dacă boala este la primul diagnostic sau a recidivat).

Ce noutăți există în tratamentul leucemiei mieloide acute?

În ultimii ani, autoritățile sanitare au aprobat noi terapii țintite, precum inhibitorii FLT3 de ultimă generație (de exemplu, quizartinib). Cercetările continuă intens, iar noi clase de molecule, cum ar fi inhibitorii de menină și terapiile imunologice, arată rezultate promițătoare în studiile clinice.

Care este rata de supraviețuire în cazul LMA?

Datele statistice recente indică o rată de supraviețuire la 5 ani de aproximativ 32%. Supraviețuirea este influențată semnificativ de vârstă, de răspândirea bolii la sistemul nervos central și de numărul de globule albe din sânge la momentul diagnosticului (un nivel mai mare de 100.000 pe microlitru este asociat cu un risc mai ridicat).

De reținut

Leucemia mieloidă acută este o afecțiune severă care necesită intervenție medicală rapidă. Gama de tratamente s-a extins considerabil în ultimii ani, combinând chimioterapia tradițională cu opțiuni moderne de terapie țintită.

Discută deschis cu medicul tău specialist despre opțiunile disponibile pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament pentru situația ta.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *