Epilepsia abdominală este o formă extrem de rară de epilepsie, caracterizată prin episoade neașteptate de durere abdominală, disconfort digestiv și alte manifestări asociate.
Cuprins:
Ce este epilepsia abdominală
Crizele epileptice sunt episoade de mișcări involuntare sau modificări ale stării de conștiență, declanșate de descărcări electrice bruște și anormale la nivelul creierului. Epilepsia este cea mai comună cauză a acestor crize recurente.
Pentru a primi un diagnostic de epilepsie, o persoană trebuie să treacă prin cel puțin două crize apărute în momente diferite, fără o cauză directă evidentă (cum ar fi un dezechilibru sever al sărurilor din sânge sau o infecție acută).
Conform unei analize medicale, între anii 1969 și 2005 au fost identificate doar 36 de cazuri de epilepsie abdominală raportate în literatura de specialitate. Majoritatea cazurilor descrise apar la copii, însă boala a fost diagnosticată uneori și la adulți.
Persoanele cu epilepsie abdominală se confruntă cu simptome digestive, precum dureri intense de stomac sau vărsături, care dispar de obicei în mai puțin de o oră. Încă se cunosc puține detalii despre cauzele exacte ale acestei afecțiuni și despre cel mai eficient mod de a o gestiona.
Iată ce au descoperit specialiștii până în prezent.
Care sunt simptomele epilepsiei abdominale?
Epilepsia abdominală este un termen general care se referă la crizele epileptice ce afectează cu precădere tractul digestiv. De regulă, episoadele durează mai puțin de o oră și pot include:
- dureri abdominale severe
- greață
- balonare
- diaree
Perturbarea activității sistemului nervos central poate provoca și alte simptome, cum ar fi:
- stare de neliniște sau agitație
- confuzie
- letargie (stare accentuată de somnolență și apatie)
- pierderea stării de conștiență (leșin)
- amețeli
- dureri de cap
Simptomele la copii
Cazurile documentate arată simptome similare atât la copii, cât și la adulți.
Într-un studiu de caz din 2021, medicii au prezentat situația unui băiat de 7 ani diagnosticat cu această afecțiune.
În prima lună după naștere, copilul fusese tratat pentru hidrocefalie (acumularea de lichid în exces la nivelul creierului). La vârsta de 4 ani, a început să aibă senzații abdominale ciudate, care durau între 1 și 2 secunde și apăreau o dată la 3–6 luni.
La 5 ani, a dezvoltat spasme musculare la nivelul feței și membrelor de pe partea stângă, episoade ce durau aproximativ 30 de minute. În paralel, continua să aibă dureri abdominale bruște și intense de 1–2 ori pe lună. La momentul publicării studiului, crizele dureroase ajunseseră să se repete de 1–2 ori pe săptămână.
Simptomele la adulți
Într-un alt raport clinic din 2020, cercetătorii au descris cazul unui tânăr de 20 de ani care avea episoade repetate de dureri abdominale severe însoțite de vărsături.
Fiecare episod dura între 8 și 12 minute și apărea de 3 până la 5 ori pe zi. Crizele începeau brusc și se opreau de la sine.
Într-un alt caz, o femeie de 52 de ani prezenta dureri abdominale care durau între 10 și 15 minute, la intervale neregulate. Prima criză abdominală a apărut la vârsta de 37 de ani. După începerea unui tratament medicamentos potrivit, crizele nu au mai revenit.
Cauzele epilepsiei abdominale
În aproximativ jumătate dintre cazurile de epilepsie, cauza de bază nu poate fi identificată cu certitudine. Totuși, afecțiunea poate fi uneori asociată cu:
- un accident vascular cerebral (AVC)
- tumori cerebrale
- factori genetici
- traumatisme la nivelul capului
- infecții ale creierului
- consum abuziv de alcool sau substanțe interzise
În studiul din 2020 menționat anterior, cercetătorii au sugerat că o activitate electrică anormală în scizura lui Sylvius și cortexul insular (zone situate în profunzimea părților laterale ale creierului) ar putea contribui la declanșarea acestor crize abdominale.
Factori de risc
Nu există factori de risc clar stabiliți pentru epilepsia abdominală. Statistic, afecțiunea este diagnosticată mai frecvent la copii decât la adulți, iar cercetările continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele sale de apariție.
Cât de rară este epilepsia abdominală?
Epilepsia abdominală este o boală extrem de rară. În literatura medicală internațională există doar câteva zeci de studii și cazuri raportate de-a lungul ultimilor ani.
Complicații posibile
Unele persoane cu epilepsie abdominală își pot pierde cunoștința în timpul crizelor, ceea ce creează un risc real de căzături și accidentări fizice.
De asemenea, episoadele frecvente de vărsături și dureri intense pot perturba activitățile de zi cu zi și pot afecta serios calitatea vieții.
Când este recomandat să mergi la medic
Este esențial să ceri sfatul medicului dacă experimentezi o criză pentru prima dată sau dacă observi simptome noi. Medicul te poate ajuta să găsești diagnosticul corect și să ajustezi medicația pentru a ține manifestările sub control.
Cum se diagnostichează epilepsia abdominală?
Deoarece boala este rară și simptomele seamănă mult cu cele ale unor afecțiuni digestive comune, riscul de diagnostic greșit este destul de mare.
Medicii stabilesc diagnosticul prin excluderea altor cauze gastrointestinale și prin căutarea semnelor de activitate cerebrală anormală cu ajutorul unei electroencefalograme (EEG — o investigație care măsoară activitatea electrică a creierului).
Un răspuns pozitiv la medicamentele antiepileptice ajută, de asemenea, la confirmarea diagnosticului.
Tratamentul epilepsiei abdominale
La fel ca alte tipuri de epilepsie, epilepsia abdominală este tratată în primul rând cu medicamente anticonvulsivante (antiepileptice). Este posibil ca medicul să îți recomande încercarea mai multor substanțe sau combinații de medicamente până la găsirea formulei potrivite pentru tine.
Printre medicamentele menționate în studiile clinice se numără:
- carbamazepina
- oxcarbazepina
- pregabalina
- zonisamida
- clobazamul
- perampanelul
- fluoxetina
- combinații de paracetamol și codeină (pentru controlul episoadelor dureroase în scheme specifice)
Într-un caz medical din 2019, specialiștii au arătat că stimularea nervului vag a dus la reducerea crizelor abdominale la un adolescent care nu răspundea favorabil la tratamentele medicamentoase clasice.
Cum poți ajuta o persoană care trece printr-o criză
Dacă te afli lângă cineva care are o criză epileptică, iată ce este bine să faci:
- rămâi lângă persoană până când criza trece complet
- vorbește-i pe un ton calm și liniștitor
- verifică dacă poartă o brățară medicală cu informații despre starea sa
- ajută-i pe cei din jur să își păstreze calmul
- asigură-te că persoana ajunge în siguranță acasă sau la medic
Urgență medicală
Sună imediat la 112 dacă persoana care are o criză:
- se află la prima criză din viața sa
- are o criză care durează mai mult de 5 minute
- face o a doua criză la scurt timp după prima
- are criza în timp ce se află în apă
- este însărcinată, suferă de diabet sau are probleme cu inima
- s-a rănit în timpul episodului
- starea sa te îngrijorează și simți că nu o poți ajuta singur
La ce să te aștepți pe termen lung
Datele despre evoluția pe termen lung a epilepsiei abdominale sunt limitate din cauza numărului mic de cazuri. Totuși, rapoartele medicale arată că multe persoane reușesc să își reducă semnificativ frecvența crizelor sau chiar să le oprească complet după începerea unui tratament medicamentos corect.
Întrebări frecvente
Pot avea și adulții epilepsie abdominală?
Da. Deși este o afecțiune extrem de rară și a fost identificată mai des la copii, ea poate apărea și la adulți.
Se poate vindeca epilepsia abdominală?
În prezent, epilepsia nu are o metodă de vindecare completă și definitivă. Cu toate acestea, tratamentele antiepileptice moderne permit controlul foarte bun al crizelor și o viață normală.
Care este diferența dintre epilepsia abdominală și migrena abdominală?
Migrena abdominală este un tip de migrenă ale cărei simptome se manifestă în special la nivelul abdomenului. Cele două afecțiuni pot coexista și au manifestări asemănătoare, însă durerea de cap prelungită este mai frecventă în cazul migrenei abdominale.
În plus, episoadele de migrenă abdominală durează mult mai mult (în medie în jur de 17 ore), în timp ce crizele de epilepsie abdominală trec de regulă în mai puțin de o oră.
De reținut
Epilepsia abdominală este o variantă foarte rară de epilepsie, caracterizată prin manifestări digestive bruște, cum ar fi dureri intense de burtă sau vărsături, care dispar de obicei în mai puțin de o oră.
Deși nu există un tratament curativ, stabilirea diagnosticului corect și administrarea medicamentelor antiepileptice pot reduce considerabil numărul și severitatea crizelor.