Pericardita constrictivă este o inflamație cronică sau pe termen lung a pericardului. Pericardul este membrana asemănătoare unui sac care înconjoară inima. Inflamația din această zonă a inimii provoacă cicatrizare, îngroșare și contractarea mușchilor. În timp, pericardul își pierde elasticitatea și devine rigid.
Această afecțiune este rară la adulți și chiar mai puțin frecventă la copii.
Poate deveni o problemă gravă de sănătate. Dacă nu este tratată, un pericard rigid poate duce la simptome de insuficiență cardiacă și poate pune viața în pericol. Există însă tratamente eficiente pentru această afecțiune.
Cuprins:
Care sunt simptomele pericarditei constrictive?
Simptomele pericarditei constrictive includ:
- dificultăți de respirație care se dezvoltă lent și se agravează
- oboseală
- abdomen umflat
- umflături cronice și severe la nivelul picioarelor și gleznelor
- slăbiciune
- febră ușoară
- dureri în piept
Care sunt cauzele pericarditei constrictive?
Când învelișul inimii este inflamat cronic, acesta devine rigid. Drept urmare, inima nu se poate întinde suficient atunci când bate. Acest lucru poate împiedica umplerea completă a camerelor inimii cu sânge, ceea ce duce la simptome de insuficiență cardiacă.
Cauza pericarditei constrictive nu este întotdeauna cunoscută. Cu toate acestea, posibilele cauze pot include:
- chirurgie pe inimă
- radioterapie la nivelul pieptului
- tuberculoză
Cauzele mai puțin frecvente includ:
- infecție virală
- infecție bacteriană
- mezoteliom, un tip rar de cancer cauzat de expunerea la azbest
În unele cazuri, medicul nu poate identifica cauza inflamației. Există totuși numeroase opțiuni de tratament, chiar dacă cauza nu este determinată.
Care sunt factorii de risc pentru pericardita constrictivă?
Pericardita
O pericardită netratată poate deveni cronică.
Boli autoimune
Lupusul sistemic, artrita reumatoidă și alte boli autoimune cresc riscul de pericardită constrictivă.
Traumatisme sau leziuni ale inimii
Un atac de cord sau o intervenție chirurgicală pe inimă pot crește riscul.
Medicamente
Pericardita poate apărea ca efect secundar al unor medicamente.
Gen și vârstă
Pericardita este cel mai frecventă la bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
Cum este diagnosticată pericardita constrictivă?
Această afecțiune este dificil de diagnosticat. Poate fi confundată cu alte boli cardiace, cum ar fi:
- cardiomiopatia restrictivă, care apare atunci când camerele inimii nu se pot umple cu sânge din cauza rigidității inimii
- tamponada cardiacă, care apare atunci când lichidul dintre mușchiul inimii și pericard comprimă inima
Diagnosticul de pericardită constrictivă este adesea pus prin eliminarea acestor alte afecțiuni.
Medicul va întreba despre simptomele dumneavoastră și va efectua un examen fizic. Semnele comune includ:
- vene ale gâtului umflate din cauza tensiunii arteriale crescute, numite semnul lui Kussmaul
- sunete cardiace slabe sau îndepărtate
- ficat umflat
- lichid în zona abdominală
Medicul poate solicita unul sau mai multe dintre următoarele teste:
Teste imagistice
RMN-urile toracice, tomografiile computerizate (CT) și radiografiile produc imagini detaliate ale inimii și pericardului. Un CT și un RMN pot detecta îngroșarea pericardului și cheaguri de sânge.
Cateterism cardiac
În timpul cateterismului cardiac, medicul introduce un tub subțire în inimă prin zona inghinală sau braț. Prin acest tub, poate colecta mostre de sânge, preleva țesut pentru biopsie și efectua măsurători din interiorul inimii.
Electrocardiogramă
O electrocardiogramă măsoară impulsurile electrice ale inimii. Neregularitățile pot sugera că aveți pericardită constrictivă sau o altă afecțiune cardiacă.
Echocardiogramă
O echocardiogramă creează o imagine a inimii folosind unde sonore. Aceasta poate detecta lichid sau îngroșare în pericard.
Care sunt opțiunile de tratament?
Tratamentul se concentrează pe îmbunătățirea funcției inimii.
În stadiile incipiente ale pericarditei, pot fi recomandate următoarele:
- administrarea de diuretice (pastile pentru eliminarea excesului de lichid)
- administrarea de analgezice pentru controlul durerii
- reducerea nivelului de activitate fizică
- reducerea cantității de sare din alimentație
- administrarea de antiinflamatoare fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul (Advil)
- administrarea de colchicină (Colcrys)
- administrarea de corticosteroizi
Dacă este clar că aveți pericardită constrictivă și simptomele devin severe, medicul poate recomanda o pericardiectomie. În timpul acestei intervenții chirurgicale, părți din pericardul cicatrizat sunt îndepărtate de pe inimă. Este o operație complicată, care implică anumite riscuri, dar adesea reprezintă cea mai bună opțiune.
Care este perspectiva pe termen lung?
Dacă nu este tratată, această afecțiune poate pune viața în pericol, ducând la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă. Cu toate acestea, multe persoane cu pericardită constrictivă pot duce o viață sănătoasă dacă beneficiază de tratamentul adecvat.