Strictura esofagiană benignă

Strictura Esofagiană Benignă

Strictura esofagiană benignă înseamnă că interiorul esofagului tău a devenit prea îngust. De obicei, este cauzată de deteriorarea produsă de acidul gastric care se întoarce în esofag.

Retragerea ranitidinei

În aprilie 2020, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a solicitat retragerea tuturor formelor de ranitidină (Zantac) cu prescripție și fără prescripție de pe piața din Statele Unite. Această recomandare a fost făcută deoarece în unele produse pe bază de ranitidină s-au găsit niveluri inacceptabile de NDMA, un posibil cancerigen (substanță chimică ce poate cauza cancer). Dacă ți-a fost prescrisă ranitidină, discută cu medicul despre opțiuni alternative sigure înainte de a opri tratamentul. Dacă iei ranitidină fără prescripție, oprește administrarea și discută cu un profesionist din domeniul sănătății despre alternative. În loc să duci produsele neutilizate de ranitidină la un centru de colectare a medicamentelor, elimină-le conform instrucțiunilor produsului sau urmând recomandările FDA.

Ranitidina, cunoscută sub numele de Zantac, este acum comercializată sub numele Zantac 360, care conține un ingredient activ diferit (famotidina). Famotidina face parte din aceeași clasă ca ranitidina și funcționează în același mod, dar nu s-a descoperit că ar conține niveluri inacceptabile de NDMA.

Ce este strictura esofagiană benignă?

Strictura esofagiană benignă descrie o îngustare sau o strângere a esofagului. Esofagul este tubul care transportă alimentele și lichidele din gură către stomac. „Benign” înseamnă că nu este canceros.

Strictura esofagiană benignă apare de obicei atunci când acidul gastric și alți iritanți deteriorează mucoasa esofagului în timp. Acest lucru duce la inflamație (esofagită) și la formarea de țesut cicatricial, ceea ce cauzează îngustarea esofagului.

Deși strictura esofagiană benignă nu este un semn de cancer, poate cauza mai multe probleme. Îngustarea esofagului poate face dificilă înghițirea, crescând riscul de sufocare. De asemenea, poate duce la o obstrucție completă a esofagului, împiedicând alimentele și lichidele să ajungă în stomac.

Ce cauzează strictura esofagiană benignă?

Strictura esofagiană benignă poate apărea atunci când țesutul cicatricial se formează în esofag. Acest lucru este adesea rezultatul deteriorării esofagului. Cea mai frecventă cauză a acestei deteriorări este boala de reflux gastroesofagian (GERD), cunoscută și sub numele de reflux acid.

GERD apare atunci când sfincterul esofagian inferior (LES) nu se închide sau nu se strânge corect. LES este mușchiul dintre esofag și stomac. În mod normal, se deschide pentru o perioadă scurtă de timp atunci când înghiți.

Acidul gastric poate urca în esofag atunci când LES nu se închide complet. Acest lucru poate crea o senzație de arsură în partea inferioară a pieptului, cunoscută sub numele de arsuri la stomac.

Expunerea frecventă la acidul gastric poate duce la formarea de țesut cicatricial. În timp, esofagul se poate îngusta. Aproximativ 70% până la 80% din cazurile de strictură esofagiană benignă la adulți sunt cauzate de GERD.

Alte cauze ale stricturii esofagiene benigne includ:

• radioterapie la nivelul pieptului sau gâtului
• înghițirea accidentală a unei substanțe acide sau corozive (cum ar fi bateriile sau produsele de curățat de uz casnic)
• utilizarea prelungită a unei sonde nazogastrice, un tub special care transportă alimente și medicamente în stomac prin nas
• leziuni esofagiene cauzate de un endoscop (un tub subțire și flexibil folosit pentru a examina interiorul unei cavități sau organ)
• utilizarea pe termen lung a medicamentelor care pot provoca inflamație în esofag, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și antibioticele de tip tetraciclină
• tratamentul varicelor esofagiene, care sunt vene dilatate în esofag ce pot rupe și provoca sângerări severe
• esofagita eozinofilică, o afecțiune alergică pe termen lung (cronică) care provoacă inflamație în esofag

Simptomele stricturii esofagiene benigne

Simptomele tipice ale stricturii esofagiene benigne includ:
• dificultăți la înghițire
• durere la înghițire
• pierdere în greutate neintenționată
• regurgitarea alimentelor sau lichidelor
• senzația că ceva este blocat în piept după ce mănânci
• dureri în piept
• râgâieli sau sughițuri frecvente
• arsuri la stomac

Complicațiile posibile ale stricturii esofagiene benigne

Alimentele dense și solide se pot bloca în esofag atunci când acesta se îngustează, ceea ce poate provoca sufocare sau dificultăți de respirație.

Problemele de înghițire te pot împiedica să obții suficiente alimente și lichide, ceea ce poate duce la deshidratare și malnutriție.

Există, de asemenea, riscul de aspirație pulmonară, care apare atunci când voma, alimentele sau lichidele intră în plămâni. Acest lucru poate provoca pneumonia de aspirație, o infecție cauzată de bacterii care se dezvoltă în jurul alimentelor, vomei sau lichidelor din plămâni.

De asemenea, este posibil să se formeze o gaură în esofag (perforație esofagiană). Această complicație poate fi periculoasă pentru viață dacă nu este tratată.

Diagnosticarea stricturii esofagiene benigne

Medicul poate folosi următoarele teste pentru a diagnostica această afecțiune:

Testul de înghițire cu bariu

Un test de înghițire cu bariu include o serie de radiografii ale esofagului. Aceste radiografii sunt realizate după ce bei un lichid special care conține bariu. Acest material de contrast acoperă temporar mucoasa esofagului, permițând medicului să vadă gâtul mai clar.

Endoscopie digestivă superioară

Într-o endoscopie gastrointestinală superioară, medicul introduce un endoscop prin gură și în esofag. Un endoscop este un tub subțire și flexibil cu o cameră atașată, permițând medicului să examineze esofagul și tractul digestiv superior.

Medicul poate folosi mici instrumente atașate la endoscop pentru a preleva țesut din esofag, care va fi analizat pentru a descoperi cauza stricturii esofagiene.

În timpul unei ecografii endoscopice (EUS), imaginile cu ultrasunete sunt utilizate în timpul procedurii de endoscopie. Acest lucru ajută medicul să vadă zona examinată și să localizeze probele de țesut pentru analiză.

Monitorizarea pH-ului esofagian

Acest test măsoară cantitatea de acid gastric care ajunge în esofag și este folosit adesea pentru a diagnostica GERD.

Medicul va introduce un tub subțire prin nas în esofag, care este de obicei lăsat acolo timp de cel puțin 24 de ore. Alternativ, medicul poate folosi un endoscop pentru a plasa un dispozitiv wireless mic în esofag pentru a colecta măsurători.

Tratamentul stricturii esofagiene benigne

Tratamentul pentru strictura esofagiană benignă variază în funcție de severitate și de cauza principală.

Dilatția esofagiană

Dilatția esofagiană, sau lărgirea esofagului, este opțiunea preferată în majoritatea cazurilor. De obicei, se utilizează sedarea sau anestezia generală pentru a te menține confortabil în timpul procedurii.

Medicul va introduce un endoscop prin gură în esofag. Odată ce observă zona îngustată, va plasa un dilatator în esofag.

Există mai multe tipuri de dilatatoare, utilizate pentru scopuri diferite. Un dilatator cu balon este un tub lung și subțire cu un mic balon la vârf. Prin umflarea balonului, medicul poate extinde zona îngustată a esofagului.

Pentru a reduce inflamația și a preveni reaparția stricturii, medicul poate injecta medicamente cu steroizi în zonă.

Medicul poate repeta această procedură în viitor pentru a deschide și mai mult strictura sau pentru a preveni îngustarea din nou a esofagului.

Uneori, dilatația poate cauza o ruptură în mucoasa esofagiană. În cazuri rare, procedura poate provoca o perforație (o gaură) în esofag.

Plasarea unui stent esofagian

Inserarea stenturilor esofagiene poate oferi ameliorare pentru strictura esofagiană. Această procedură poate fi considerată dacă strictura nu răspunde la alte tratamente.

Un stent este un tub subțire realizat din plastic, metal expandabil sau material flexibil din plasă. Stenturile esofagiene ajută la menținerea deschisă a esofagului blocat, astfel încât să poți înghiți alimente și lichide. În timp ce stentul îl menține deschis, esofagul poate să se vindece într-o poziție mai deschisă.

Vei primi sedare sau anestezie generală pentru procedură. Medicul va folosi un endoscop pentru a ghida stentul în locul potrivit.

Stentul este de obicei temporar, oferind esofagului timp să se vindece într-o poziție deschisă. În aproximativ 4 până la 8 săptămâni, medicul va îndepărta stentul.

Dieta și stilul de viață

Anumite ajustări ale dietei și stilului de viață pot ajuta la gestionarea GERD, care este cauza principală a stricturii esofagiene benigne. Aceste schimbări pot include:

• folosirea pernelor sau a pernelor în formă de pană pentru a ridica partea superioară a corpului când dormi, prevenind astfel acidul gastric să urce în esofag
• pierderea în greutate, dacă excesul de greutate sau obezitatea contribuie la GERD
• consumul de mese mai mici pe parcursul zilei
• evitarea alimentelor cu 3 ore înainte de culcare
• renunțarea la fumat, dacă fumezi
• limitarea consumului de alcool, dacă obișnuiești să bei

De asemenea, ar trebui să încerci să limitezi alimentele care pot provoca reflux acid, cum ar fi:

• alimentele picante
• alimentele grase
• băuturile carbogazoase
• ciocolata
• cafeaua
• alimentele pe bază de roșii
• alimentele acide, cum ar fi citricele

Medicamente

Medicamentele pot fi, de asemenea, o parte importantă a planului tău de tratament.

Un grup de medicamente care blochează acidul, cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni (IPP), sunt considerate cele mai eficiente pentru gestionarea efectelor GERD. Aceste medicamente blochează un tip de receptor din stomac, reducând producția de acid gastric.

Medicul poate prescrie aceste medicamente pentru ameliorarea pe termen scurt, pentru a permite stricturii să se vindece. De asemenea, le poate recomanda pentru tratament pe termen lung, pentru a preveni reapariția.

IPP-urile utilizate pentru a controla GERD includ:

• omeprazol (Prilosec)
• lansoprazol (Prevacid)
• pantoprazol (Protonix)
• esomeprazol (Nexium)

Alte medicamente pot fi, de asemenea, eficiente în tratarea GERD și în reducerea riscului de strictură esofagiană. Acestea includ:

• antiacide, care oferă ameliorare pe termen scurt prin neutralizarea acizilor din stomac
• sucralfat (Carafate), care acoperă esofagul și stomacul pentru a le proteja de sucurile acide gastrice
• blocanți H2, cum ar fi famotidina (Pepcid AC, Zantac 360), care reduc secreția de acid

Chirurgia

Medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală dacă alte tratamente nu sunt eficiente. Procedura chirurgicală poate strânge sfincterul esofagian inferior (LES) și poate ajuta la prevenirea simptomelor de GERD.

Prognosticul pe termen lung pentru persoanele cu strictură esofagiană benignă

Tratamentul poate corecta strictura esofagiană benignă și poate ameliora simptomele asociate. Totuși, afecțiunea poate reapărea. Dintre persoanele care urmează o dilatare esofagiană, 10% până la 30% vor necesita o altă dilatare în viitor.

Este posibil să fie necesar să iei medicamente pe tot parcursul vieții pentru a controla GERD și a reduce riscul de a dezvolta o altă strictură esofagiană.

Prevenirea stricturii esofagiene benigne

Poți ajuta la prevenirea stricturii esofagiene benigne evitând substanțele care pot deteriora esofagul. Protejează-ți copiii păstrând toate substanțele corozive de uz casnic într-un loc inaccesibil pentru ei.

Gestionarea simptomelor GERD poate reduce semnificativ riscul de strictură esofagiană. Urmează instrucțiunile medicului cu privire la alegerile alimentare și de stil de viață care pot minimiza refluxul de acid în esofag. De asemenea, este important să te asiguri că iei toate medicamentele conform prescripțiilor pentru a controla simptomele GERD.