Dezlipirea de retină apare atunci când retina, o membrană sensibilă la lumină, se separă de partea din spate a ochiului. Deși nu este dureroasă, această afecțiune duce la pierderea parțială sau totală a vederii.
Când lumina pătrunde în ochi, cristalinul focalizează imaginea pe retină. Retina, situată în partea din spate a ochiului, transformă imaginea în semnale pe care le transmite creierului prin nervul optic. Retina colaborează cu corneea, cristalinul și alte părți ale ochiului și creierului pentru a produce o vedere normală.
Atunci când retina se separă de partea din spate a ochiului, acest lucru provoacă pierderea parțială sau totală a vederii, în funcție de cât de extinsă este dezlipirea. În această situație, celulele retinei pot fi grav lipsite de oxigen.
Dezlipirea de retină este o urgență medicală. Consultă imediat un medic dacă observi schimbări bruște ale vederii.
Există trei tipuri de dezlipire de retină:
- regmatogenă
- tracțională
- exudativă
Există un risc de pierdere permanentă a vederii dacă dezlipirea de retină nu este tratată la timp.
Cuprins:
Simptomele și semnele dezlipirii de retină
Dezlipirea de retină nu provoacă durere, dar apar de obicei simptome înainte ca retina să se desprindă complet. Simptomele principale includ:
- vedere încețoșată
- pierdere parțială a vederii, care poate da impresia că o perdea întunecată acoperă câmpul vizual
- flash-uri de lumină apărute brusc într-unul sau ambii ochi
- apariția bruscă a multor „muşte volante” – puncte negre sau fire care plutesc în câmpul vizual
Simptomele dezlipirii de retină apar de obicei rapid. Dacă problema nu este tratată imediat, există riscul ca o porțiune mai mare a retinei să se desprindă, ceea ce poate duce la o pierdere mai severă a vederii.
Cauze și factori de risc ai dezlipirii de retină
Tipul de dezlipire de retină diferă în funcție de starea retinei și de cauza separării, fie că este vorba de o ruptură, țesut cicatricial sau o boală.
Dezlipirea de retină regmatogenă
În cazul unei dezlipiri regmatogene, retina are o ruptură sau o gaură. Acest lucru permite lichidului din interiorul ochiului să pătrundă prin deschidere și să ajungă în spatele retinei.
Lichidul separă retina de epiteliul pigmentar retinian, o membrană care oferă retinei oxigen și nutrienți, provocând astfel dezlipirea.
Acesta este cel mai frecvent tip de dezlipire de retină.
Dezlipirea de retină tracțională
Dezlipirea tracțională apare atunci când țesutul cicatricial de pe suprafața retinei se contractă, determinând retina să se desprindă de partea din spate a ochiului. Acest tip de dezlipire este mai rar și afectează în principal persoanele cu diabet zaharat.
Diabetul zaharat necontrolat poate duce la probleme ale vaselor de sânge din retină. Aceste leziuni vasculare pot favoriza acumularea de țesut cicatricial în ochi, ceea ce poate duce la dezlipirea de retină.
Dezlipirea exudativă
În cazul dezlipirii exudative, nu există rupturi sau fisuri în retină. Bolile retiniene, cum ar fi următoarele, pot cauza acest tip de dezlipire:
- o afecțiune inflamatorie care determină acumularea de lichid în spatele retinei
- cancer localizat în spatele retinei
- boala Coats, care determină dezvoltarea anormală a vaselor de sânge. Aceste vase de sânge scurg proteine care se acumulează în spatele retinei.
Factori de risc pentru dezlipirea de retină
Oricine poate experimenta o dezlipire de retină, dar există factori care pot crește riscul acestei afecțiuni. Aceștia includ:
- istoric familial de dezlipire de retină
- o leziune oculară gravă în trecut
- intervenții chirurgicale anterioare la ochi (de exemplu, pentru tratarea cataractei)
- diagnosticarea anumitor boli oculare
- miopie severă
- îmbătrânirea
Anumite boli oculare și probleme generale ale ochilor pot crește riscul de dezlipire de retină. Acestea includ:
- retinopatie diabetică (diabetul afectează vasele de sânge din retină)
- dezlipirea vitroasă posterioară (lichidul gelatinos din centrul ochiului se separă de retină)
- retinoschizis (separarea retinei în două straturi)
- degenerescența de tip lattice (subțierea retinei)
Diagnosticarea dezlipirii de retină
Pentru a diagnostica dezlipirea de retină, medicul va efectua un examen oftalmologic detaliat. Acesta va verifica:
- acuitatea vizuală
- presiunea oculară
- aspectul fizic al ochiului
- capacitatea de a distinge culorile
Medicul poate testa și capacitatea retinei de a transmite impulsuri către creier și poate verifica fluxul sanguin din ochi, în special în retină.
De asemenea, medicul poate solicita o ecografie oculară. Acest test este nedureros și utilizează unde sonore pentru a crea o imagine a ochiului.
Chirurgie și tratament pentru dezlipirea de retină
În majoritatea cazurilor, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara o retină dezlipită. În cazurile mai ușoare, cum ar fi rupturile minore ale retinei, se poate efectua o procedură simplă chiar în cabinetul medicului.
Printre cele mai comune tratamente pentru rupturile retinei se numără chirurgia cu laser (fotocoagularea) și înghețarea (criopexia).
Fotocoagularea
Dacă ai o gaură sau o ruptură în retină, dar aceasta nu s-a desprins complet, medicul poate efectua o procedură numită fotocoagulare cu laser. Laserul arde zona din jurul rupturii, iar cicatrizarea rezultată fixează retina pe partea din spate a ochiului.
Criopexia
O altă opțiune este criopexia, care presupune înghețarea zonei afectate. Medicul va aplica o sondă de îngheț pe suprafața externă a ochiului, în zona afectată, iar cicatrizarea formată va ajuta la fixarea retinei.
Dacă o porțiune mai mare a retinei este dezlipită, chirurgia este, de obicei, recomandată pentru a repoziționa retina. Cele mai comune trei tipuri de intervenții chirurgicale sunt retinopexia pneumatică, indentarea sclerală și vitrectomia.
Retinopexia pneumatică
Retinopexia pneumatică este utilizată pentru a repara dezlipirile minore și poate fi efectuată în cabinetul medicului. Procedura începe cu administrarea unui anestezic local pentru a preveni disconfortul. Următorii pași includ:
- Introducerea unui ac mic în ochi pentru a extrage o cantitate mică de lichid.
- Injectarea unei cantități mici de aer în ochi pentru a forma o bulă de aer.
- Așteptarea ca retina să revină la poziția normală, urmată de repararea eventualelor găuri sau rupturi prin chirurgie cu laser sau înghețare.
Bula de aer din ochi va dispărea treptat, dar este important să respecți anumite măsuri de precauție după procedură pentru a asigura o vindecare completă.
În timpul recuperării, evită exercițiile fizice intense, călătoriile cu avionul sau ridicarea de greutăți pentru a nu suprasolicita corpul. De asemenea, vei avea un control de urmărire cu medicul pentru a verifica evoluția vindecării ochiului.
Indentarea sclerală
Indentarea sclerală (scleral buckling) poate fi necesară în cazurile mai severe de dezlipire de retină. În timpul acestei intervenții, medicul îți va administra anestezie pentru a dormi pe parcursul procedurii. Apoi:
- Se va plasa o bandă mică și flexibilă în jurul sclerei (partea albă a ochiului).
- Banda va exercita o presiune ușoară asupra ochiului pentru a ajuta retina să se reatașeze.
- Banda va rămâne atașată permanent după operație.
- Se poate efectua chirurgie cu laser sau înghețare pentru a repara eventualele găuri sau rupturi.
Procedura este relativ simplă, astfel încât este posibil să poți merge acasă în aceeași zi. Totuși, din cauza anesteziei, vei avea nevoie de cineva care să te conducă acasă.
Pentru a asigura o vindecare completă a ochiului după operație, trebuie să:
- Porți un plasture pentru ochi timp de cel puțin o zi după operație.
- Éviți exercițiile fizice intense.
- Te prezinți la controlul de urmărire cu medicul.
Vitrectomia
Vitrectomia este o intervenție similară cu retinopexia pneumatică, dar este utilizată pentru rupturi mai mari și, de obicei, necesită efectuarea într-un centru de chirurgie ambulatorie. Vei primi anestezie pentru a dormi pe parcursul procedurii. Următorii pași includ:
- Se va face o mică incizie în sclera ochiului.
- Se va introduce un microscop pentru a permite vizualizarea interiorului ochiului.
- Orice anomalii, cum ar fi țesutul cicatricial, vitrosul (lichidul gelatinos) sau cataracta, vor fi îndepărtate.
- Retina va fi repoziționată cu ajutorul unei bule de gaz.
- Se va efectua chirurgie cu laser sau înghețare pentru a repara eventualele găuri sau rupturi.
Durerea severă după procedură este extrem de rară, dar este posibil să resimți un disconfort. În unele cazuri, vei putea merge acasă în aceeași zi, cu condiția să ai pe cineva care să te conducă. În alte cazuri, poate fi necesar să rămâi peste noapte în spital.
Vei trebui să porți un plasture pentru ochi timp de câteva zile după procedură pentru a permite o vindecare completă. Evită activitățile solicitante.
Prevenirea dezlipirii de retină
În general, dezlipirea de retină nu poate fi prevenită complet. Totuși, există câțiva pași pe care îi poți urma pentru a reduce riscul cauzat de leziuni sau boli. Aceștia includ:
- Purtarea ochelarilor de protecție în timpul activităților sportive, ridicării greutăților sau utilizării uneltelor.
- Menținerea sub control a glicemiei dacă ai diabet.
- Efectuarea regulată a examinărilor oftalmologice cu dilatarea pupilei.
De asemenea, este important să cunoști simptomele dezlipirii de retină și să consulți imediat un medic dacă apar semne ale acestei afecțiuni.
Prognosticul pentru persoanele cu dezlipire de retină
Prognosticul depinde de gravitatea afecțiunii și de cât de repede primești îngrijire medicală specializată.
Unii pacienți se pot recupera complet, mai ales dacă macula nu este afectată. Macula este partea ochiului responsabilă pentru vederea clară și se află în centrul retinei. Dacă macula este deteriorată și tratamentul nu este aplicat la timp, este posibil ca vederea să nu fie complet restabilită.
Totuși, dacă afecțiunea este tratată la timp, chirurgia pentru dezlipirea de retină are, în general, o rată mare de succes. În funcție de gravitatea rupturii, medicul îți va recomanda cea mai potrivită opțiune de tratament.