Cuprins:
Ce este leishmanioza?
Leishmanioza este o boală parazitară cauzată de parazitul Leishmania. Acest parazit trăiește de obicei în musculițele de nisip infectate. Poți contracta leishmanioza prin mușcătura unei musculițe de nisip infectate.
Aceste musculițe se găsesc în zonele tropicale și subtropicale. Epidemii mortale au fost raportate în Asia, Africa de Est și America de Sud.
Zonele afectate sunt adesea izolate și instabile, având resurse limitate pentru tratarea bolii. Organizația „Medici Fără Frontiere” consideră leishmanioza una dintre cele mai periculoase boli tropicale neglijate. De asemenea, este a doua cauză de deces provocată de paraziți, după malarie.
Care sunt tipurile de leishmanioză?
Leishmanioza are trei forme: cutanată, mucocutanată și viscerală. Fiecare tip este asociat cu o specie diferită a parazitului Leishmania. Se estimează că există aproximativ 20 de specii Leishmania care pot transmite boala la oameni.
Leishmanioza cutanată
Leishmanioza cutanată provoacă ulcere la nivelul pielii și este cea mai frecventă formă a bolii. În unele cazuri, tratamentul poate să nu fie necesar, dar acesta poate grăbi vindecarea și preveni complicațiile.
Leishmanioza mucocutanată
O formă mai rară, leishmanioza mucocutanată, apare la câteva luni după vindecarea ulcerelor cutanate.
În acest tip de leishmanioză, paraziții se răspândesc la nivelul nasului, gâtului și gurii, ducând la distrugerea totală sau parțială a mucoaselor din aceste zone.
Deși este considerată o subcategorie a leishmaniozei cutanate, această formă este mai gravă și necesită întotdeauna tratament.
Leishmanioza viscerală
Leishmanioza viscerală este cunoscută și sub denumirea de kala-azar sau leishmanioză sistemică.
Apare de obicei la 2-8 luni după mușcătura unei musculițe de nisip infectate și afectează organele interne, precum splina și ficatul. De asemenea, poate afecta măduva osoasă și sistemul imunitar.
Fără tratament, această formă a bolii este aproape întotdeauna fatală.
Care sunt cauzele leishmaniozei?
Leishmanioza este cauzată de paraziți protozoari din specia Leishmania. Boala se transmite prin mușcătura unei musculițe de nisip infectate.
Parazitul trăiește și se înmulțește în musculițele de nisip de sex feminin. Aceste insecte sunt cele mai active în mediile umede, pe timpul nopții, de la amurg până în zori. Animalele domestice, cum ar fi câinii, pot fi purtători ai parazitului. Transmiterea poate avea loc de la animal la musculiță și apoi la om.
Leishmanioza poate fi transmisă și prin transfuzii de sânge sau utilizarea în comun a seringilor. În unele regiuni, transmiterea poate avea loc de la om la musculiță și apoi la alt om.
Cine este la risc pentru leishmanioză?
Zone geografice
Boala este prezentă în aproape toată lumea, cu excepția Australiei și Antarcticii. Aproximativ 95% din cazurile de leishmanioză cutanată apar în:
- America
- Asia Centrală
- Bazinul Mediteranean
- Orientul Mijlociu
În 2015, peste 90% dintre cazurile de leishmanioză viscerală au fost raportate în:
- Brazilia
- Etiopia
- India
- Kenya
- Somalia
- Sudanul de Sud
- Sudan
Dacă locuiești sau călătorești în zonele tropicale sau subtropicale ale acestor țări și regiuni, ai un risc mult mai mare de a contracta boala. Factorii de mediu și schimbările climatice influențează puternic răspândirea bolii.
Condiții socioeconomice
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sărăcia este un factor determinant al bolii. De asemenea, leishmanioza apare frecvent în zone unde sunt prezente următoarele condiții:
- malnutriție
- foamete
- lipsa resurselor financiare
- migrații masive cauzate de urbanizare, situații de urgență, războaie, schimbări de mediu și schimbări climatice
Alte infecții
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit prezintă un risc crescut de a dezvolta această boală.
HIV poate influența transmiterea leishmaniozei și crește riscul de leishmanioză viscerală. HIV și leishmanioza afectează celulele similare ale sistemului imunitar.
Persoanele infectate cu HIV sunt adesea și infectate cu leishmanioză. În anumite zone din Etiopia, se estimează că până la 35% dintre persoanele cu leishmanioză au și HIV.
Care sunt simptomele leishmaniozei?
Anumite specii de Leishmania pot rămâne în corp pentru perioade lungi fără a provoca simptome. Simptomele depind de forma bolii.
Leishmanioza cutanată
Principalul simptom al acestei forme este apariția unor ulcere nedureroase pe piele. Aceste simptome pot apărea la câteva săptămâni după mușcătura unei musculițe de nisip infectate. Cu toate acestea, în unele cazuri, simptomele pot să nu apară timp de luni sau chiar ani.
Leishmanioza mucocutanată
În cazul persoanelor cu această formă de boală, simptomele apar de obicei la unu până la cinci ani după leziunile cutanate inițiale. Acestea includ în principal ulcere la nivelul gurii, nasului sau buzelor.
Alte simptome pot include:
- nas înfundat sau secreții nazale
- sângerări nazale
- dificultăți de respirație
Leishmanioza viscerală
Simptomele acestei forme de leishmanioză nu apar timp de luni după infecție. Majoritatea cazurilor devin evidente între două și șase luni după infectare. Semnele și simptomele frecvente includ:
- scădere în greutate
- slăbiciune
- febră care durează săptămâni sau luni
- splină mărită
- ficat mărit
- scăderea numărului de celule sanguine
- sângerări
- alte infecții
- ganglioni limfatici umflați
Cum se diagnostichează leishmanioza?
Este important să-i spui medicului dacă ai locuit sau ai călătorit într-o zonă în care leishmanioza este frecventă. Acest lucru îl va ajuta să știe dacă trebuie să te testeze pentru acest parazit. Dacă ai leishmanioză, medicul va efectua teste suplimentare pentru a determina specia de Leishmania care a cauzat infecția.
Diagnosticarea leishmaniozei cutanate
Medicul poate preleva o mică mostră de piele printr-o biopsie, răzuind o zonă afectată. În multe cazuri, se va căuta ADN-ul sau materialul genetic al parazitului. Există mai multe metode prin care poate fi identificată specia de parazit responsabilă de infecție.
Diagnosticarea leishmaniozei viscerale
De multe ori, pacienții nu își amintesc să fi fost mușcați de o musculiță de nisip, ceea ce poate îngreuna diagnosticarea bolii.
Un istoric de locuire sau călătorie într-o zonă cu leishmanioză poate fi util pentru diagnostic. Medicul poate începe cu un examen fizic pentru a verifica dacă ai splina sau ficatul mărit. Apoi, poate efectua o biopsie a măduvei osoase sau poate preleva o probă de sânge pentru analiză.
O varietate de teste specializate ajută la diagnosticare. Anumite coloranți chimici speciali pot identifica celulele imunitare infectate cu parazitul în probele de măduvă osoasă.
Care sunt tratamentele pentru leishmanioză?
Medicamente antiparazitare, cum ar fi amfotericina B (Ambisome), sunt utilizate pentru tratarea acestei boli. Medicul poate recomanda și alte tratamente, în funcție de tipul de leishmanioză.
Leishmanioza cutanată
Ulcerele cutanate se pot vindeca și fără tratament. Totuși, tratamentul poate accelera vindecarea, reduce cicatricile și scădea riscul de complicații. Orice ulcer care provoacă desfigurare poate necesita chirurgie plastică.
Leishmanioza mucocutanată
Această formă nu se vindecă singură și necesită întotdeauna tratament. Amfotericina B liposomală și paromomicina sunt utilizate pentru tratarea leishmaniozei mucocutanate.
Leishmanioza viscerală
Această formă necesită tratament obligatoriu. Medicamentele utilizate frecvent includ stibogluconatul de sodiu (Pentostam), amfotericina B, paromomicina și miltefosina (Impavido).
Care sunt posibilele complicații ale leishmaniozei?
Complicațiile leishmaniozei cutanate pot include:
- sângerări
- alte infecții din cauza unui sistem imunitar slăbit, care pot deveni fatale
- desfigurare
Leishmanioza viscerală este adesea fatală din cauza efectelor asupra organelor interne și a sistemului imunitar. Persoanele cu HIV sau SIDA prezintă un risc mai mare de a contracta această boală, iar infecția poate complica tratamentul.
Cum pot preveni leishmanioza?
Nu există un vaccin sau un medicament preventiv pentru această boală. Singura metodă de prevenție este evitarea mușcăturilor de musculiță de nisip.
Urmărește aceste sfaturi pentru a reduce riscul de a fi mușcat:
- Poartă haine care acoperă cât mai multă piele. Sunt recomandate pantaloni lungi, cămăși cu mâneci lungi și șosete înalte.
- Aplică repelent împotriva insectelor pe pielea expusă și la capetele hainelor. Cele mai eficiente conțin DEET.
- Stropește zona de dormit cu insecticid.
- Dormi la etajele superioare ale clădirilor, deoarece musculițele de nisip zboară greu la altitudini mai mari.
- Evită să stai în aer liber între amurg și zori, când musculițele sunt cele mai active.
- Folosește plase de protecție la ferestre și aer condiționat când este posibil. Ventilatoarele pot îngreuna zborul musculițelor.
- Utilizează o plasă de pat bine fixată sub saltea. Plasele trebuie să fie foarte fine, mai mici decât cele pentru țânțari. Dacă este posibil, tratează-le cu insecticid care conține piretroid.
Cumpără plase de pat, insecticide și repelente înainte de a călători în zone cu risc ridicat.
Care este perspectiva pe termen lung?
Leziunile pot lăsa cicatrici permanente și pot provoca desfigurare. Tratamentul poate reduce severitatea acestora.
Medicamentele pot vindeca boala, dar tratamentul este cel mai eficient atunci când este început înainte ca sistemul imunitar să fie grav afectat.
Leishmanioza viscerală este adesea fatală în doi ani dacă nu este tratată corespunzător.