Tuburile bronșice transportă aerul din trahee către plămâni. Când aceste tuburi devin inflamate, mucusul se poate acumula. Această afecțiune se numește bronșită și provoacă simptome precum tuse, dificultăți de respirație și febră ușoară.
Bronșita poate fi acută sau cronică:
- Bronșita acută durează, de obicei, mai puțin de 10 zile, dar tusea poate continua câteva săptămâni.
- Bronșita cronică, pe de altă parte, poate dura câteva săptămâni și, de obicei, revine. Această afecțiune este mai frecventă la persoanele cu astm sau emfizem.
Mai jos poți afla mai multe despre simptomele, cauzele și tratamentul bronșitei acute.
Cuprins:
Simptomele bronșitei acute
Primele simptome ale bronșitei acute sunt similare cu cele ale unei răceli sau gripe.
Simptome tipice
Aceste simptome pot include:
- nas care curge
- durere în gât
- oboseală
- strănut
- respirație șuierătoare
- senzație de frig
- dureri de spate și mușchi
- febră între 37.7°C și 38°C
După infecția inițială, probabil vei dezvolta o tuse. La început, aceasta va fi uscată, apoi va deveni productivă, ceea ce înseamnă că va produce mucus. Tusea productivă este cel mai frecvent simptom al bronșitei acute și poate dura între 10 zile și trei săptămâni.
Un alt simptom pe care îl poți observa este schimbarea culorii mucusului, de la alb la verde sau galben. Acest lucru nu înseamnă că infecția este virală sau bacteriană, ci doar că sistemul tău imunitar lucrează.
Simptome de urgență
Sună-ți medicul dacă ai oricare dintre următoarele simptome pe lângă cele enumerate mai sus:
- pierderea inexplicabilă în greutate
- o tuse adâncă, răgușită
- dificultăți de respirație
- durere în piept
- o febră de 38°C sau mai mare
- o tuse care durează mai mult de 10 zile
Diagnosticarea bronșitei acute
În multe cazuri, bronșita acută va trece fără tratament. Dar dacă te prezinți la medic din cauza simptomelor, acesta va începe cu un examen fizic.
În timpul examinării, medicul va asculta plămânii în timp ce respiri, căutând simptome precum respirație șuierătoare. Îți va pune întrebări despre tuse, cum ar fi frecvența acesteia și dacă produce mucus. De asemenea, te va întreba despre răceli sau viruși recenți și dacă ai alte probleme respiratorii.
Dacă medicul are dubii cu privire la diagnostic, poate recomanda o radiografie toracică. Acest test îl ajută să determine dacă ai pneumonie.
Teste de sânge și culturi pot fi necesare dacă medicul crede că ai o altă infecție pe lângă bronșită.
Tratamentul bronșitei acute
Cu excepția cazurilor în care simptomele sunt severe, nu există multe opțiuni de tratament pentru bronșita acută. În cele mai multe cazuri, tratamentul constă în îngrijire la domiciliu.
Recomandări pentru îngrijirea la domiciliu
Aceste măsuri te pot ajuta să-ți ameliorezi simptomele pe măsură ce te recuperezi:
- Ia antiinflamatoare nesteroidiene fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofen (Advil) sau naproxen (Aleve, Naprosyn), care pot calma durerea în gât.
- Folosește un umidificator pentru a crea umiditate în aer. Acesta poate ajuta la slăbirea mucusului din pasajele nazale și piept, facilitând respirația.
- Bea multe lichide, cum ar fi apă sau ceai, pentru a subția mucusul. Astfel, va fi mai ușor să-l tușești sau să-l elimini prin nas.
- Adaugă ghimbir în ceai sau apă fierbinte. Ghimbirul este un antiinflamator natural care poate calma tuburile bronșice iritate și inflamate.
- Consumă miere neagră pentru a calma tusea. Mierea calmează și gâtul și are proprietăți antivirale și antibacteriene.
Dorești să încerci unul dintre aceste remedii simple? Ia un umidificator, ceai de ghimbir sau miere neagră și începe să te simți mai bine mai repede.
Aceste sfaturi pot ajuta la ameliorarea majorității simptomelor, dar dacă ai respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, discută cu medicul tău. Acesta îți poate prescrie medicamente inhalatoare pentru a deschide căile respiratorii.
Tratamentul cu antibiotice
Când te simți rău, ai putea spera că medicul îți va prescrie medicamente pentru a te simți mai bine.
Totuși, este important să știi că antibioticele nu sunt recomandate persoanelor cu bronșită acută. Cele mai multe cazuri sunt cauzate de viruși, iar antibioticele nu acționează împotriva acestora, deci nu ar fi de ajutor.
Cu toate acestea, dacă ai bronșită acută și un risc crescut de pneumonie, medicul îți poate prescrie antibiotice în timpul sezonului de răceli și gripă. Acest lucru se întâmplă pentru a preveni ca bronșita acută să se transforme în pneumonie.
Bronșita acută la copii
Copiii sunt mai predispuși să dezvolte bronșită acută decât adulții. Acest lucru se datorează în parte factorilor de risc care îi afectează doar pe ei, inclusiv:
- expunerea crescută la viruși în locuri precum școli și locuri de joacă
- astmul
- alergiile
- sinuzita cronică
- amigdale mărite
- expunerea la particule inhalate, cum ar fi praful
Simptome și tratament
Simptomele bronșitei acute la copii sunt similare cu cele ale adulților. Din acest motiv, tratamentul este, de asemenea, foarte asemănător.
Copilul ar trebui să bea multe lichide clare și să se odihnească suficient. Pentru febră și dureri, poți să îi dai acetaminofen (Tylenol).
Totuși, nu oferi medicamente fără prescripție copiilor mai mici de 6 ani fără aprobarea medicului. Evită și medicamentele pentru tuse, deoarece s-ar putea să nu fie sigure.
Cauze și factori de risc pentru bronșita acută
Există mai multe cauze potențiale ale bronșitei acute, precum și factori care îți pot crește riscul de a o dezvolta.
Cauze
Cauzele bronșitei acute includ infecții virale și bacteriene, factori de mediu și alte afecțiuni pulmonare.
Infecții virale: Virusurile cauzează între 85 și 95% dintre cazurile de bronșită acută la adulți. Aceleași virusuri care cauzează răceala sau gripa pot provoca bronșită acută.
Infecții bacteriene: În cazuri rare, bronșita bacteriană se poate dezvolta după o infecție virală de bronșită. Aceasta poate fi cauzată de bacterii precum Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae și Bordetella pertussis (care provoacă tuse convulsivă).
Iritanți: Inhalarea iritanților, cum ar fi fumul, smogul sau vaporii chimici, poate provoca inflamații în trahee și tuburile bronșice. Acest lucru poate duce la bronșită acută.
Alte afecțiuni pulmonare: Persoanele cu bronșită cronică sau astm pot dezvolta uneori bronșită acută. În aceste cazuri, bronșita acută nu este, de obicei, contagioasă, deoarece nu este cauzată de o infecție.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de bronșită acută includ:
- expunerea la fumul de țigară, inclusiv fumul pasiv
- rezistența scăzută la boli sau un sistem imunitar slăbit
- reflux gastric
- expunerea frecventă la iritanți, cum ar fi praful sau vaporii chimici
- lipsa vaccinărilor pentru gripă, pneumonie și tuse convulsivă
- vârsta peste 50 de ani
Bronșită acută vs. pneumonie
Atât bronșita, cât și pneumonia sunt infecții ale plămânilor. Două dintre principalele diferențe între aceste afecțiuni sunt cauzele și partea din plămâni afectată.
Cauze: Bronșita este cel mai adesea cauzată de viruși, dar poate fi cauzată și de bacterii sau iritanți. Pneumonia, însă, este cel mai frecvent cauzată de bacterii, dar poate fi cauzată și de viruși sau alți germeni.
Localizare: Bronșita provoacă inflamații în tuburile bronșice. Acestea sunt tuburile conectate la trahee care transportă aerul în plămâni și se ramifică în tuburi mai mici numite bronhiole.
Pneumonia, pe de altă parte, provoacă inflamații în alveole. Acestea sunt mici saci aflați la capătul bronhiolelor.
Tratamentul diferă pentru aceste două afecțiuni, așa că medicul va fi atent să pună diagnosticul corect.
Întrebări frecvente
Este bronșita acută contagioasă?
Bronșita acută este contagioasă. Aceasta se datorează faptului că este cauzată de o infecție pe termen scurt care se poate răspândi de la o persoană la alta. Infecția se poate transmite prin picături de mucus eliminate atunci când tușești, strănuți sau vorbești.
Care este diferența dintre bronșita acută și cea cronică?
Bronșita cronică este definită ca având o durată de cel puțin trei luni și recurentă pe parcursul a cel puțin doi ani consecutivi. Spre deosebire de bronșita acută, bronșita cronică nu este contagioasă. Acest lucru se datorează faptului că nu este cauzată de o infecție, ci de o inflamație pe termen lung, de obicei rezultată din expunerea la iritanți, cum ar fi fumatul.
Când ar trebui să merg la medic pentru bronșita acută?
De obicei, simptomele bronșitei acute durează doar câteva săptămâni. Cu toate acestea, o tuse persistentă sau episoade frecvente de bronșită pot fi un semn al unei afecțiuni mai grave, iar în acest caz ar trebui să consulți un medic.
Perspectiva pentru persoanele cu bronșită acută
Simptomele bronșitei acute dispar de obicei în câteva săptămâni. Cu toate acestea, dacă dezvolți o altă infecție după prima, procesul de vindecare poate dura mai mult.
Prevenirea bronșitei acute
Nu există o modalitate de a preveni complet bronșita acută, deoarece are diverse cauze. Totuși, poți reduce riscul urmând aceste sfaturi:
- Asigură-te că dormi suficient.
- Evită să-ți atingi gura, nasul sau ochii dacă ești în preajma persoanelor cu bronșită.
- Evită să împarți pahare sau tacâmuri.
- Spală-te pe mâini regulat și temeinic, mai ales în sezonul rece.
- Renunță la fumat sau evită fumul de țigară.
- Mănâncă o dietă echilibrată pentru a-ți menține corpul cât mai sănătos posibil.
- Fă-ți vaccinuri pentru gripă, pneumonie și tuse convulsivă.
- Limitează expunerea la iritanți din aer, cum ar fi praful, vaporii chimici și alți poluanți. Poartă o mască, dacă este necesar.
Dacă ai un sistem imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni de sănătate sau a vârstei înaintate, ar trebui să fii deosebit de atent să eviți bronșita acută. Acest lucru se datorează faptului că ai un risc mai mare de a dezvolta complicații, cum ar fi insuficiența respiratorie acută sau pneumonia.
Asigură-te că urmezi sfaturile de prevenire de mai sus pentru a-ți reduce riscul.