Fibrilația ventriculară: simptome, cauze și tratament

/ Sănătate / By

Fibrilația ventriculară (VF) este o afecțiune periculoasă în care inima bate într-un ritm anormal. Inima ar trebui să bată într-un ritm regulat și constant. VF face ca inima să bată rapid și într-un ritm dezordonat.

VF este considerată cel mai grav tip de aritmie cardiacă. Este o situație de urgență medicală care poate fi declanșată de un atac de cord.

Care sunt simptomele fibrilației ventriculare?

Când apare VF, cele două camere inferioare ale inimii, numite ventricule, nu pot pompa suficient de puternic pentru a trimite sângele prin corp. Acest lucru face ca tensiunea arterială să scadă rapid și împiedică sângele să ajungă la organele vitale. VF poate fi precedată de o altă aritmie numită tahicardie ventriculară (VT).

Leșinul sau pierderea conștienței sunt cele mai frecvente simptome ale VF. Alte simptome timpurii includ:

  • durere în piept
  • amețeală
  • greață
  • bătăi rapide și neregulate ale inimii
  • respirație scurtă bruscă

Aceste simptome timpurii pot apărea cu o oră sau mai puțin înainte de leșin sau pierderea conștienței.

Este aceasta o urgență?

Dacă aveți simptome de VF, rugați pe cineva din apropiere să sune la serviciile de urgență. Dacă cineva din apropiere pare să aibă un atac de cord, stați cu acea persoană după ce solicitați ajutor.

Dacă persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră, va trebui să efectuați resuscitare cardio-pulmonară (CPR):

  • Puneți persoana pe spate și asigurați-vă că căile respiratorii sunt libere.
  • Puneți o mână peste cealaltă pe sternul persoanei.
  • Apăsați rapid, cu 2 compresii pe secundă.

Care sunt efectele fibrilației ventriculare?

Ajungerea rapidă la spital este esențială atunci când apare VF. Moartea poate surveni în câteva secunde de la debutul acestei afecțiuni. Alte complicații pot include comă, pierderea funcțiilor nervoase și modificări ale funcției neurologice din cauza reducerii temporare a oxigenului la nivelul creierului.

Un episod prelungit de VF poate duce la probleme ale rinichilor și ficatului. Există, de asemenea, riscul unor episoade viitoare de VF sau alte probleme cardiace.

Care sunt cauzele fibrilației ventriculare?

Deși cauza exactă a VF nu este întotdeauna cunoscută, problema provine, de obicei, din întreruperi ale impulsurilor electrice care controlează bătăile inimii. Un atac de cord sau o pierdere a fluxului sanguin către inimă pot declanșa VF.

Mai mulți factori pot cauza sau crește riscul de fibrilație ventriculară:

  • Anumite medicamente și boli grave pot declanșa VF.
  • Lipsa exercițiilor fizice poate crește riscul de VF.
  • Dezechilibrele electrolitice, precum potasiul scăzut sau ridicat, sunt legate de VF.
  • Acidoza poate schimba pH-ul sângelui, făcându-l foarte acid.
  • Cardiomiopatia poate slăbi mușchiul inimii.
  • Istoricul familial de afecțiuni cardiace crește riscul general.
  • Alcoolismul poate pune stres pe inimă.
  • Canalopatiile congenitale pot provoca VF și cresc riscul de moarte cardiacă subită.

VF începe adesea cu tahicardie ventriculară, care este o bătăi rapidă a inimii ce modifică impulsurile electrice ale inimii. Aceasta apare cel mai frecvent la persoanele care au țesut cicatricial din atacuri de cord anterioare sau deteriorare a mușchiului inimii din cauza unor afecțiuni cardiace. Dacă nu este tratată, tahicardia ventriculară poate duce la VF.

Cum se diagnostichează fibrilația ventriculară?

Medicul poate utiliza teste pentru a determina dacă sunteți expus riscului de VF. Exemple de teste utilizate pentru diagnostic includ:

  • electrocardiogramă (ECG) pentru a vedea cum bate inima
  • monitorizarea tensiunii arteriale și a pulsului
  • test de sânge pentru a verifica dezechilibrele electrolitice din corp
  • radiografie pentru a examina inima
  • ecocardiogramă, care folosește unde sonore pentru a crea o imagine a inimii în acțiune
  • studiu electrofiziologic, în care electrozi sunt plasați în inimă pentru a monitoriza funcționarea sa electrică
  • monitorizare Holter, în care electrozi sunt atașați pe piept și conectați la un aparat mic numit monitor Holter care urmărește ritmurile inimii pentru o perioadă determinată (de obicei 24 de ore)
  • test de efort, în care inima este monitorizată în timp ce faceți exerciții fizice

Un alt test — numit alternanță de undă T — poate ajuta, de asemenea, la diagnosticarea afecțiunii. În acest test, modificările minore ale undei T din electrocardiogramă sunt monitorizate în timpul unui exercițiu ușor. Această metodă poate fi utilă pentru a prezice riscul.

Totuși, în timpul unui episod de VF, medicul trebuie să facă un diagnostic rapid. Aceasta include ascultarea inimii pentru a verifica prezența unui puls. Medicul poate utiliza un monitor cardiac sau un EKG pentru a observa ritmul și bătăile inimii.

Afecțiuni similare

Fibrilația ventriculară este asociată și are simptome care se suprapun cu o varietate de alte afecțiuni:

  • aritmie ventriculară: tahicardie ventriculară (v-tach), flutter ventricular
  • Torsade de pointes
  • fibrilație atrială (A-fib)
  • tahicardie ventriculară polimorfă
  • contracții ventriculare premature (PVC)
  • tahicardie cu complex larg (WCT)

Cum se tratează fibrilația ventriculară?

Tratamentul pentru VF urmează întotdeauna aceleași principii. Echipa medicală poate utiliza o combinație de tratamente, dar întotdeauna va folosi șocuri electrice pentru a readuce inima la un ritm normal. Tratamentele suplimentare depind de cauza subiacentă:

  • CPR: Ajută la menținerea circulației sângelui către organele vitale în timpul unui stop cardiac. Pregătirea corectă în CPR poate salva viața unei persoane dragi în caz de urgență.
  • Defibrilator extern automat (AED): Furnizează impulsuri electrice inimii în caz de atac de cord. Aceste dispozitive portabile sunt adesea disponibile în spații publice.
  • Electroliți suplimentari: Corectează dezechilibrele din organism care pot fi asociate cu VF.
  • Medicamente: Pot minimiza bătăile neregulate ale inimii sau menține o pompare mai puternică a inimii.
  • Defibrilator cardioverter implantabil (ICD): Monitorizează ritmurile inimii și trimite șocuri atunci când este necesar pentru a crește sau reduce ritmul cardiac. Este diferit de un stimulator cardiac implantat, care funcționează constant pentru a menține un ritm regulat.
  • Ablarea prin cateter: Procedură care folosește energie pentru a elimina mici zone ale inimii afectate de VF.
  • Cateterizare cardiacă cu intervenție coronariană percutanată: Implică introducerea unui tub subțire în inimă pentru a deschide artera blocată. Un stent cardiac, un tub de plasă, poate fi plasat permanent în arteră pentru a o menține deschisă.
  • Bypass coronarian: Implică atașarea unei artere sănătoase la cea blocată. Aceasta permite sângelui să ocolească artera blocată și să curgă prin noua arteră atașată.
  • Denervare simpatică cardiacă stângă: Procedură rară utilizată pentru a încetini partea stângă a inimii la persoanele cu VF necontrolată din cauza unei cauze genetice.

În viitor, puteți lua în considerare achiziționarea unui AED (defibrilator extern automat) pentru acasă. Persoanele din jurul dumneavoastră pot folosi acest dispozitiv salvator pentru a restabili ritmul inimii în caz de episod VF.

CPR poate salva o viață

Dacă cineva drag trăiește cu o afecțiune cardiacă, instruirea în CPR este o modalitate simplă (și adesea gratuită) de a-i proteja. De asemenea, puteți lua în considerare achiziționarea unui AED pentru locuința lor.

Crucea Roșie Americană oferă cursuri de CPR în toată Statele Unite, iar acum au și câteva clase online. Utilizați site-ul lor pentru a găsi cel mai apropiat curs de formare.

Cum poate fi prevenită fibrilația ventriculară?

Un stil de viață sănătos și îngrijirea medicală sunt esențiale pentru a menține inima sănătoasă și a reduce riscul de VF. Aceasta înseamnă:

  • Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă.
  • Rămânerea activ, de exemplu, mersul pe jos 30 de minute pe zi.
  • Renunțarea la fumat, dacă fumați. Fumatul poate afecta flexibilitatea arterelor și sănătatea generală a celulelor. Renunțarea poate face o diferență dramatică pentru sănătatea inimii.
  • Evitarea consumului excesiv de alcool, care poate pune stres suplimentar pe inimă.
  • Informarea familiei despre afecțiunea dumneavoastră pentru a primi sprijin.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase, a tensiunii arteriale și a nivelurilor de colesterol pentru a preveni problemele cardiace, cum ar fi VF.
  • Gestionarea afecțiunilor cronice, cum ar fi diabetul, problemele tiroidiene sau bolile renale, conform recomandărilor medicului.
  • Înregistrarea istoricului medical al familiei (dacă este posibil) și informarea medicului despre problemele genetice ale inimii.

Concluzie

Fibrilația ventriculară (VF) este o formă gravă de aritmie cardiacă. Există mai multe motive pentru care puteți avea VF, iar cauza nu este întotdeauna cunoscută sau controlabilă.

Dacă aveți simptome de VF, este esențial să solicitați ajutor de urgență. Dacă ați fost diagnosticat cu VF, informați-vă familia și prietenii. Purtarea unei brățări medicale care indică faptul că aveți VF poate fi salvatoare în cazul unui nou episod de VF.