Serotonina este o substanță pe care corpul o produce din proteinele pe care le absoarbe din dietă.
Cu toate că este adesea legată de efectul pe care îl are asupra creierului și a centrului plăcerii din sistemul nervos, marea majoritate a serotoninei este stocată în sistemul digestiv, în plachetele de sânge și în oase.
Serotonina are o gamă foarte vastă de efecte pozitive, dar și negative, asupra corpului.
În general, serotonina este asociată îndeaproape cu stările psihice, în particular cu stările de depresie. Cu toate acestea, în realitate are multe alte funcții diferite.
Din cauza complexității corpului uman, și mai ales a creierului, și a dificultății izolării influenței unei singure chimicale, încă nu putem înțelege complet rolul serotoninei asupra corpului față de toate funcțiile sale.
Cu toate acestea, s-au făcut cercetări cu scopul de a identifica și explica unele, dar nu toate funcțiile. În acest articol, vom analiza această întrebare: ”ce este serotonina, și ce face ea?”
Cuprins:
Ce esteserotonina?
Serotonina este o chimicală produsă de celulele din sistemul nervos. Este făcută din aminoacizi, elementul de bază al proteinelor, numit triptofan.
Triptofanul este unul dintre cei nouă aminoacizi esențiali, și este necesar deoarece corpul nu îl poate face singur – sursa de triptofan trebuie să vină neapărat din dietă , fiind găsit în alimentele precum laptele, brânzeturile, nucile, carnea roșie și năutul. (sursă)
Serotonina nu poate fi transportată în interiorul sau în exteriorul creierului, și, din moment ce se găsește în corp, în creier, în sistemul digestiv și în plachetele de sânge, cercetătorii au ajuns la concluzia că serotonina este folosită în creier și trebuie să fie produsă în interiorul creierului, iar serotonina ce acționează în afara centrului sistemului nervos este produsă în alte zone.
În ambele cazuri, serotonina este produsă pe bază de triptofan, ce trece prin mai multe procese chimice înainte de a fi transformat în serotonină. Denumirea chimică a serotoninei este de 5-hidroxitriptamină sau 5-HT.
Serotonina este atașată apoi moleculelor speciale ce o transportă. 90% din serotonină se găsește în tractul digestiv și în plachetele de sânge, dar se găsește și în sistemul nervos central, unde trebuie să se lege de celulele receptoare de serotonină pentru a deveni activă.
Unii cercetători au identificat receptori de serotonină în zone specifice ale creierului.
Aceste zone includ cortexul, ce este responsabil cu trăsăturile de personalitate, gândirea conștientă și acțiunile, în zona amigdală, ce este responsabilă cu emoțiile, instinctele de supraviețuire și memorie, și în hipotalamus, ce este asociat cu memoria și cu abilitatea de conștientizare a spațiului. (sursă)
Cu toate acestea, alte studii indică e extindere mai mare a utilizării de serotonină în interiorul centrului sistemului nervos, susținând că majoritatea structurilor din sistemul nervos central arată clar că serotonina joacă un rol în multe dintre funții. (sursă)
Ce face serotonina?
Funcția de bază a serotoninei se bazează pe transmiterea mesajelor între diferitele celule nervoase. Cu toate că sună destul de simplu, când luăm în considerare că sistemul nervos controlează toate funcțiile corpului, începem să realizăm faptul că serotonina afectează un număr larg de funcții ale corpului.
Se adaugă și complexitatea creierului și a sistemului nervos, și faptul că oamenii de știință nu înțeleg în totalitate multe dintre funcțiile creierului. Abia în acest moment putem aprecia motivul pentru care cercetătorii nu pot explica în totalitate funcțiile serotoninei.
Cu toate acestea, există dovezi ce demonstrează rolul serotoninei în anumite cazuri. Să ne uităm peste ele.
Reglează stările psihice
Serotonina este considerată ca fiind responsabilă, cel puțin pe deoparte, cu reglarea sentimentelor de fericire, tristețe, anxietate, și în general cu stările psihice.
Drogurile ce sunt cunoscute pentru schimbările drastice asupra stărilor psihice, precum LSD și ecstasy s-au dovedit a crește semnificativ nivelul serotoninei din corp. (sursă)
Cercetătorii leagă serotonina de stările mentale scăzute, dar notează că acestea nu se întâmplă, în general, în mod independent. Cercetătorii consideră că trebuie să existe un fel de interacțiune între serotonină și celelalte chimicale din corp ce rezultă într-o stare mentală scăzută, cu toate că, la momentul actual nu se pot identifica interacțiunile specifice. (sursă)
Serotonina și depresia
Depresia este o afecțiune ce are multe cauze potențiale. Din acest motiv este complicată identificarea precisă a efectului serotoninei asupra depresiei.
Studiile au arătat o legătură clară între serotonină și depresie, dar natura exactă a relației este neclară. Este complicat de determinat dacă depresia poate fi cauzată de scăderea nivelului de serotonină din corp, sau dacă nivelul scăzut de serotonină este un factor ce apare după instalarea depresiei.
Cu toate acestea, există un întreg grup de medicamente numite inhibatoare selective a recăpătării serotoninei (SSRI), ce funcționează prin prevenirea minimalizării reabsorbției de serotonină din fluxul sanguin, ce se folosesc în general la tratarea anxietății, a depresiei și a tulburărilor obsesiv compulsive, și s-au dovedit a fi clinic eficiente, dar cercetătorii nu pot dovedi în mod categoric modul în care acestea afectează stările depresive. (sursă)
În ultimii ani, un studiu făcut pe șoareci, unde s-a comparat un grup de studiu cu un nivel scăzut de serotonină și un grup de studiu cu un nivel optim de serotonină, grupurile fiind expuse la mai multe teste de comportament ce au fost create pentru a se putea evalua subiecții ce suferă de depresie.
Nu s-a găsit nici o urmă de depresie în nici unul dintre grupuri, ajungându-se la concluzia că nivelul serotoninei nu este un factor pentru care apare developarea stării de depresie. Cu toate acestea, este nevoie de mult mai multe cercetări, în care să se folosească subiecți umani, înainte ca informația să poată deveni un fapt dovedit. (sursă)
Serotonina și funcția musculară
Se consideră că serotonina are un rol semnificativ în constricția mușchilor netezi, precum cei din sistemul digestiv, musculatura cardiacă a inimii și musculatura altor organe interne ce nu au control voluntar.
Cele mai recente cercetări indică faptul că serotonina poate fi găsită în fibra musculaturii scheletului. S-a dovedit că ajută la promovarea creșterii musculare, și alte cercetări se desfășoară pe acest subiect. (sursă)
Rolul serotoninei în afecțiunile digestive
Din moment ce un procent atât de mare din serotonina din corp se găsește în sistemul digestiv, nu este surprinzător că aceasta are și un efect semnificativ în această zonă.
Despre majoritatea serotoninei din sistemul digestiv se crede că are un rol cheie în reglarea și funcționarea tractului intestinal. De asemenea, se crede că joacă un rol în funcționarea intestinului, având un rol protectiv pentru acesta.
Corpul produce un nivel crescut de serotonină drept răspuns în momentul în care sunt detectate substanțe toxice în tractul digestiv, ceea ce grăbește procesul de scădere a nivelului de substanțe ce se absorb în fluxul sanguin, și sunt eliminate prin substanțe precum diareea. (sursă)
Cercetătorii indică faptul că un nivel scăzut de serotonină este asociat cu afecțiunile precum constipația, în timp ce nivelul crescut de serotonină s-a observat în afecțiunile precum diareea și boala celiac.
Serotonina pare să joace, de asemenea, în sindromul intestinului iritabil (IBS), o afecțiune ce poate prezenta simptome de constipație, dar și de diaree.
Unii cercetători sugerează că nivelul anormal de serotonină apărut după consumul de alimente poate di legat de simptomele IBS-ului, pacienții ce suferă de acest sindrom având simptome de constipație prezintă un nivel scăzut de serotonină, pacienții ce suferă de acest sindrom și au ca simptom diareea prezintă un nivel crescut de serotonină. (sursă)
Controlează somnul
Există multe lucruri pe care omenirea încă nu le cunoaște legate de somn. Cu toate acestea, conform unei cercetări de la Școala Medicală Harvard, hipotalamusul este partea centrală a creierului responsabilă cu reacțiile transmise în timpul somnului. (sursă)
De-a lungul istoriei, cercetătorii au considerat că serotonina este responsabilă cu inițierea și menținerii somnului. Cu toate acestea, cercetările mai recente au arăta că serotonina poate inhiba somnul, depinzând de cât de folosită este în interiorul creierului. (sursă)
Serotonina și durerea
Cercetările recente au investigat relația dintre serotonină și pragul de durere – cât de multă durere poate corpul să suporte înainte de a experimenta senzația de durere.
Într-un studiu clinic s-a raportat că prin limitarea nivelului de triptofan, deci prin scăderea nivelului de serotonină din corp s-a ajuns la rezultate ce au arătat creșterea semnificativă a sensibilității la durere. (sursă)
Cu toate acestea, nu toate cercetările ce au ca subiect durerea sunt de acord cu acest rezultat, în special cu referințele la condițiile de sănătate ce au ca și specific inducerea durerii.
Spre exemplu, anumite studii au descoperit că nivelul scăzut de serotonină a fost asociat cu afecțiuni medicale precum fibromialgia (sursă) , iar nivelul crescut de serotonină a fost corelat cu sindromul durerii regionale cronice, cunoscut și sub abrevierea de CRPS. (sursă)
În timp ce aceste dovezi par să fie contradictorii, singurul lucru pe care aceste afecțuni îl au în comun este că nici una dintre ele nu este înțeleasă în totalitate de cercetători din medicină.
Durerea este complicată
Durerea este o problemă extrem de complexă, și anumiți experți și-au devotat cariera efortului de a descoperi mai multe despre durere. Unul din motivele pentru care durerea este atât de complicată este că acest fenomen implică multe căi, și nivelul de durere pe care îl experimentăm depinde de circumstanțe.
Anxietatea, spre exemplu, joacă un rol important în perceperea durerii. Pentru a ilustra acest fapt, gândiți-vă că vă prindeți mâna în ușa de la mașină.
Dureros?! Desigur că este.
Dar creierul poate modera răspunsul la acea durere, conform stări psihice și a situației. Dacă sunteți pe drum către dentist pentru o obturație de canal ce vă îngrijorează, durerea va fi mult mai intensă decât în cazul în care sunteți pe drum către colectarea premiului pe care l-ați câștigat la loterie. Aceste date sunt bine susținute de cercetări. (sursă)
Ceea ce putem spune este că, cu toate că relația dintre durere și serotonină este complicată și departe de a fi înțeleasă în totalitate, pare să fie o legătură definită; unele medicamente pot menține un nivel crescut de serotonină și de norepinefrină, un hormon și neurotransmițător, dacă sunt menținute cât mai active posibil în corp s-a dovedit că pot reduce durerea experimentată în cazul anumitor afecțiuni cronice. (sursă)
Serotonina și sănătatea oaselor
Serotonina se leagă strâns de sănătatea oaselor, cu toate că studiile au adus rezultate conflictuale.
Unele studii au arătat că un nivel crescut de serotonină în serul sanguin este asociat cu o densitate minerală scăzută a oaselor.
Acest lucru sugerează că, pe termen lung, se poate ajunge astfel la osteoporoză – o condiție în care structura în formă de fagure a oaselor este întreruptă, rezultând în slăbirea și fragilizarea oaselor, devenind mai predispuse la fracturare atunci când sunt expuse la o forță excesivă. (sursă)
Cu toate acestea, alte studii indică faptul că nivelul crescut de serotonină pe termen lung, o condiție denumi hiperserotonomie, poate rezulta în creșterea densității masei osoase în cazul subiecților non-umani. (sursă)
Mai multe cercetări au încercat să explice rezultatele conflictuale, și s-a identificat faptul că un microsistem ce implică serotonina există în interiorul oaselor.
Unele cercetări sugerează că serotonina crește producția de osteoclastere – celule osoase responsabile cu reabsorbția osoasă, dar poate și stimula producția de osteoblaste – celule ce formează și schimbă forma oaselor. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pe acest subiect. (sursă)
Ajută la vindecarea rănilor
Serotonina este eliberată din plachetele sanguine, și are efectul de constricție a vaselor mici de sânge – arteriole și capilare – ce sunt aproape de suprafața cutanată atunci când suferiți o leziune minoră. Acest lucru reduce fluxul sanguin și este mai ușor pentru placheții sanguini să coaguleze sângele pentru a închide rana și pentru a repara zona. (sursă)
Reglează funcțiile sexuale
Comportamentul sexual este puternic influențat de eliberarea mai multor chimicale, dar în mare parte a dopaminei și serotoninei. În timp ce dopamina stimulează apetitul sexual, serotonina inhibă în general apetitul sexual.
Studiile indică faptul că un nivel scăzut de serotonină poate duce la creșterea libidoului, în schimb, un nivel crescut de serotonină este asociat cu un apetit sexual scăzut.
Acest fapt este evident în cazul pacienților ce iau medicamentație de tip SSRI; unele studii indică apariția disfuncțiilor sexuale între 30 și 60%. (sursă)
Stimulează starea de greață
Cercetătorii au găsit o legătură clară între serotonină și stările de greață. Ca răspuns la substanțele toxice, sau ceva ce a iritat sistemul digestiv, serotonina stimulează fibrele nervoase ce pornesc stările de greață, cauzând voma în încercarea de a elimina substanțele nedorite.
Multe dintre medicamentele antiemetice încearcă să prevină starea de greață și voma funcționând drept un blocaj pentru receptorii de serotonină, scăzând nivelul serotoninei ce este activă în corp. (sursă)
Sindromul serotoninergic
Acest sindrom reprezintă o condiție medicală ce rezultă din suprastimularea sistemului nervos central, incluzând receptorii de serotonină. Poate apărea din cauza unor medicamente, suplimente sau droguri ilegale, sau din combinarea unora dintre acestea, ce poate duce la creșterea excesivă a nivelului de serotonină.
Din acest motiv, medicamentele ce pot crește nivelul de serotonină vin cu o avertizare de a nu fi combinate cu alte tipuri de medicamente sau cu substanțe ce pot avea un efect asemănător – spre exemplu, medicația pentru migrene și sunătoarea – un supliment comun ce este luat pentru a ameliora simptomele de depresie și anxietate.
În mod similar, anumite tipuri de tumori pot crește nivelul serotoninei, și în acest caz nu este adecvat să luați medicamente precum SSRI-urile sau sunătoarea.
Sindromul serotoninergic rezultă în creșterea considerabilă a activității sistemului nervos, ce poate duce la crize sau la pierderea cunoștinței. Poate să vă pună viața în pericol. Simptomele sindromului serotoninergic pot apărea la câteva ore după ce ați ingerat substanța, și includ:
- Agitație
- Confuzie
- Neliniște
- Dureri de cap
- Tahicardie (creșterea pulsului)
- Puls neregulat
- Creșterea tensiunii arteriale
- Dilatarea pupilelor
- Diaree
- Tremurat
- Transpirație
- Febră
- Pierderea coordonării musculare
Dacă sunteți suspecți de acest sindrom, veți avea nevoie de asistență medicală imediată. Poate fi ușor de diagnosticat, în timp ce cazurile mai puțin severe cer ca pacientul să înceteze consumul combinației de medicamente ce a cauzat sindromul, cazurile mai severe necesită tratamentul spitalizat și monitorizarea până la revenirea la un nivel normal de serotonină.
Amplificatoare naturale pentru serotonină
Sunt multe variante prin care vă puteți crește în mod natural nivelul de serotonină.
Dieta
Luând în considerare că aveți nevoie de aminoacidul triptofan pentru ca serotonina să poată fi produsă de creier, totul se rezumă la anumite molecule transportoare. Aceste molecule transportoare pot transporta mai multe tipuri de aminoacizi.
Acest lucru duce la o competiție la un nivel ridicat între diferitele tipuri de aminoacizi pentru moleculele transportoare, iar ceilalți aminoacizi pot fi găsiți mai din abundență decât triptofanul.
Rezultă că, mult mai puțin triptofan este transportat către creier față de restul aminoacizilor. Asta înseamnă că trebuie să consumați mai mute alimente ce conțin un nivel mai crescut de triptofan față de nivelul celorlalți aminoacizi, pentru a promova creșterea nivelului de serotonină din creier.
Terapia ușoară
Un tratament ce a devenit popular și recunoscut pentru gestionarea condițiilor precum tulburările afective sezoniere (SAD), o afecțiune ce apare în stările mentale scăzute și în simptomele depresiei în timpul lunilor de iarnă, la persoanele ce nu experimentează nici un simptom în restul anului.
Terapia ușoară implică expunerea la o sursă de lumină artificială ce imită lumina naturală. Se consideră a fi eficientă afectând multe chimicale din creier ce se leagă de stările psihice.
Cercetările indică faptul că este un tratament folositor în cazul depresiei, în timp ce alte studii sugerează că lumina terapeutică poate fi la fel de eficientă precum un medicament antidepresiv.
Exercițiile fizice
Cercetările au arătat de mult timp faptul că exercițiile fizice au un efect pozitiv asupra stărilor psihice, și unele studii indică faptul că pot crește nivelul de serotonină din creier.
Studiile clinice au dovedit faptul că exercițiile fizice cresc semnificativ eliberarea și sinteza serotoninei, și nivelul de triptofan din creier, după executarea exercițiilor. (sursă)
Cele mai bune rezultate legate de îmbunătățirea stării psihice au fost observate de cercetători la subiecții ce practicau exerciții fizice în mod regulat, consistent și executând exercițiile cu care erau deja familiarizați.
Se pare că încercarea noilor forme de exerciții ce necesită anumite abilități noi ce trebuie să fie dezvoltate prin practicarea în mod regulat poate crește nivelul de anxietate, ceea ce poate fi de ajutor în cazul în care vă folosiți de exerciții pentru a ameliora simptomele depresiei. (sursă)
În concluzie
Serotonina este o substanță produsă de corp dintr-un aminoacid specific, triptofanul. Cu toate că serotonina a fost asociată cu funcțiile creierului, ea joacă un rol cheie și în reglarea stărilor emoționale și în stările de depresie, și se găsește în mod particular în sistemul digestiv, în placheții de sânge și în oase.
Serotonina are un rol semnificativ în funcționarei întregului țesut muscular, și a fost identificată ca fiind importantă pentru funcționarea intestinului și pentru protejarea sistemului digestiv de toxine și iritanți, cauzând voma și diareea pentru a elimina iritanții dacă este necesar.
Despre serotonină se crede că poate controla somnul, și s-a dovedit a fi capabilă de a iniția, menține și inhiba somnul, depinzând de cum este folosită de către corp.
Serotonina s-a dovedit a avea un efect semnificativ asupra pragului de durere și a medierii răspunsului corporal la durere.
În timp ce în anumite studii s-a arătat că serotonina poate scădea densitatea osoasă, alte cercetări arată că un nivel crescut de serotonină este legat de creșterea densității osoase. Excesul de serotonină activă în corp poate rezulta în sindromul serotoninergic, ce poate să necesite medicație și asistență medicală.
Studiile sunt de acord, în general. Cu faptul că serotonina joacă un rol important în coagularea sângelui și vindecarea rănilor, și că poate inhiba funcțiile sexuale.
Este posibil să vă creșteți nivelul de serotonină prin mai multe variante, inclusiv cu ajutorul medicamentelor, al terapiei ușoare, prin exerciții fizice și dietă, cu toate că dieta nu este metoda cea mai bună când obiectivul dumneavoastră este să vă creșteți nivelul de serotonină din creier.
Cu toate că nu toate cercetările se pun de acord când vine vorba de serotonină. Ce este clar în totalitate este că serotonina joacă un rol extrem de important într-o largă varietate de funcții ale corpului, și are un efect semnificativ asupra multor sisteme diferite din corp.
Din moment ce funcționarea creierului și impactul hormonilor și a altor chimicale nu a fost încă înțeles pe deplin, este nesurprinzător în multe cazuri faptul că nici serotonina nu a fost încă înțeleasă în totalitate.
Citește și: Cele mai bune suplimente pe bază de fructe de soc
